(1) După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară.
(2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare, care este comunicat petentului, procurorului și părților, care pot depune note scrise, împreună cu un exemplar al plângerii.
(3) Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei.
(4) În situația în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta împreună cu dosarul cauzei instanței competente.
(5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților, putând dispune una dintre următoarele soluții:
a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă, ori, după caz, ca nefondată, menținând soluția atacată;
b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe ori, după caz, a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății, când probele existente la dosar sunt suficiente și legal administrate;
d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate.
(6) Încheierea prin care a fost soluționată plângerea este definitivă.
(7) Plângerea greșit îndreptată se trimite organului competent.