Evaluarea pagubei și a prejudiciului forestier

Codul silvic · 7 articole

Articolul 157 — Paguba și prejudiciul forestier

(1) Paguba adusă vegetației forestiere din FFN și din afara FFN și prejudiciul forestier în cazul vegetației forestiere din FFN, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către agenții constatatori prevăzuți la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3) .

(2) În FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabilește prin însumarea valorii pagubei cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii.

(3) La măsurarea elementelor dendrometrice ale arborilor sustrași se pot utiliza și mijloace electronice de măsurare pe baza metodologiei aprobate de Autoritate.

(4) Evaluarea pagubelor produse prin afectarea arborilor se face în conformitate cu metodele dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării și a valorilor necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității, prin:

a) determinarea volumului arborilor sustrași în raport cu diametrul măsurat la cioată, în terenurile din FFN și din afara FFN;

b) determinarea volumului arborilor sustrași în raport cu un arboret similar.

(5) Încadrarea în limitele valorii pagubelor și/sau a prejudiciului forestier stabilite în condițiile prezentei legi are în vedere calculul acestora fără aplicarea cotei de TVA.

Articolul 158

Stabilirea pagubei produse arborilor prin tăiere fără drept, rupere, scoatere din rădăcini și distrugere (1) Valoarea unitară a pagubei produse arborilor se stabilește prin multiplicarea factorului „k“ specific, prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 3, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn pe picior.

(2) Valoarea factorului „k“ care se folosește este cea corespunzătoare categoriei de diametre în care se încadrează diametrul calculat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat și pentru specia sau grupa de specii a acestuia.

(3) Pe terenurile plane, diametrul arborelui tăiat se stabilește prin măsurarea cioatei în plan orizontal la înălțimea la care s-a făcut secționarea arborelui, dar nu mai mult de 30 centimetri de la nivelul solului.

(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui tăiat se măsoară în partea din amonte, în conformitate cu prevederile alin. (3) .

(5) În cazul în care forma secțiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3) și (4) , ca medie a două diametre perpendiculare, din care primul diametru măsurat este diametrul cel mai mic de pe toată secțiunea cioatei.

(6) În cazul arborilor scoși din rădăcini, fără a fi sustrași, precum și al celor afectați/prejudiciați fără tăiere, diametrul arborelui se măsoară la distanța de 30 centimetri de la colet.

(7) În cazul arborilor scoși din rădăcini și sustrași sau în cazul arborilor tăiați, prin a căror tăiere nu a rămas cioată, diametrul cioatei se stabilește după cum urmează:

a) prin calculul mediei aritmetice a diametrelor măsurate la 30 centimetri de la nivelul solului pentru cel puțin 3 arbori din imediata apropiere a gropii și din aceeași specie cu arborele extras, dacă aceasta poate fi identificată;

b) prin calculul mediei aritmetice a diametrelor măsurate la 30 centimetri de la nivelul solului pentru cei mai apropiați 3 arbori aparținând aceleiași specii.

(8) În cazul secuirii arborilor, calculul valorii pagubei și măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4) .

(9) În situația în care sunt înlăturați toți arborii, fără a exista posibilitatea de a aplica dispozițiile alin. (1)-(8) , valoarea pagubei se calculează prin înmulțirea volumului mediu/hectar pe specii corespunzător compoziției din amenajamentul silvic cu suprafața afectată aferentă și cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință.

(10) În situația în care, pentru suprafața de pe care s-au înlăturat toți arborii și nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție, la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează:

a) pentru specia stejar pedunculat la câmpie;

b) pentru specia fag la deal;

c) pentru specia molid la munte.

(11) Stabilirea suprafeței care este utilizată în formula de calcul prevăzută la alin. (9) pe unitate amenajistică se face pe bază de măsurători de către agenții constatatori prevăzuți în art. 136 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3) .

(12) Pentru infracțiunile prevăzute la art. 148 , valoarea pagubei se stabilește ca produs dintre volumul rezultat pe specii, reconstituit conform metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării și valorile necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității, și prețul de referință aferent sortimentului lemn de foc din Lista prețurilor de referință, multiplicat de 3 ori.

Articolul 159 — Stabilirea pagubei produse prin afectarea puieților și/sau lăstarilor

(1) Valoarea pagubei produse puieților și lăstarilor se determină prin înmulțirea valorii factorului „k“, prevăzută în tabelul nr. 2 din anexa nr. 3 , corespunzătoare speciei, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn.

(2) Valoarea unitară a pagubei prevăzută la alin. (1) se stabilește luându-se în calcul un puiet/metru pătrat, respectiv un lăstar/metru pătrat.

Articolul 160 — Stabilirea pagubei produse prin furtul de arbori

(1) Valoarea pagubei produse prin furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați, distruși ori scoși din rădăcini, din păduri, din perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara FFN se calculează după cum urmează:

a) dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă și nu este identificată nici la cioată și nici în alte locații, volumul acesteia se preia din tabelul nr. 1 din anexa nr. 3 ;

b) corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui. Valoarea pagubei produse prin furt se obține prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință;

c) dacă doar o parte din partea supraterană a arborelui a fost sustrasă, iar cealaltă parte se găsește la cioată, volumul părții de arbore care a fost furat se determină ca diferență dintre volumul arborelui întreg, preluat din anexa nr. 3, corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui, și volumul părții de arbore identificate. Valoarea pagubei produse prin furt se obține prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință;

d) dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă în întregime și se identifică în diferite locații se procedează după cum urmează:

(i) în cazul în care volumul lemnului identificat în alte locații este egal cu sau mai mare decât volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3 , valoarea pagubei prin furt se obține prin multiplicarea volumului rezultat, pe sortimente, cu valoarea prețului unui metru cub de lemn din Lista prețurilor de referință;

(ii) în cazul în care volumul lemnului identificat în diferite locații este mai mic decât volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3 , pentru lemnul identificat se determină volumul pe sortimente, care se multiplică cu valoarea prețului unui metru cub de lemn din Lista prețurilor de referință, și astfel se stabilește valoarea lemnului sustras; volumul determinat ca diferență între cel stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3 și cel identificat se consideră sustras și neidentificat, iar valoarea acestuia se determină prin înmulțirea volumului rezultat ca diferență cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință. În acest caz, paguba pentru furt de arbori se calculează ca sumă între valoarea volumului neidentificat și valoarea volumului identificat;

(iii) în cazul în care cioatele/materialul lemnos au/a fost îndepărtat(e) de pe suprafața compactă de pe care arborii au fost tăiați și sustrași, valoarea pagubei se calculează prin înmulțirea volumului mediu/hectar pe specii, corespunzător amenajamentului silvic, cu suprafața pe care nu se mai găsesc cioatele/ materialul lemnos și cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință. În cazul în care amenajamentul silvic este expirat, pentru calcul se vor lua în considerare informațiile din ultimul amenajament silvic: volumul mediu la hectar, pe specii, precum și creșterea anuală înmulțită cu numărul de ani scurși de la data expirării amenajamentului silvic până la data constatării faptei;

e) în situația în care, pentru suprafața de pe care s-au sustras toți arborii, nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție și la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează:

(i) pentru specia stejar pedunculat la câmpie;

(ii) pentru specia fag la deal;

(iii) pentru specia molid la munte.

(2) Stabilirea mărimii suprafeței care intră în formula de calcul prevăzută la alin. (1) lit. e) pe unitate amenajistică se face prin măsurători de către agenții constatatori prevăzuți la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3) .

Articolul 161 — Stabilirea prejudiciului forestier

(1) Prejudiciul forestier se calculează prin însumarea valorii pagubei produse prin vătămare (P) cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii (VFN).

(2) Valoarea VFN se stabilește prin produsul dintre valoarea pagubei (P) și un coeficient (K) diferențiat în raport cu cele 6 tipuri funcționale în care se încadrează pădurile prin amenajamentul silvic, după cum urmează:

a) tipul funcțional I (T.I): păduri cu funcții speciale de protecție, în care este interzisă, prin reglementări, exploatarea lemnului sau a altor produse, fără aprobări emise în baza actelor administrative privind protecția mediului și/sau acordul administratorului ariei naturale protejate - K = 1,5;

b) tipul funcțional II (T.II): păduri cu funcții speciale de protecție, în care nu este permisă reglementarea procesului de producție lemnoasă - produse principale. În cadrul acestui tip sunt admise numai lucrările speciale de conservare - K = 1,0;

c) tipul funcțional III (T.III): păduri cu funcții speciale de protecție, pentru care se reglementează procesul de producție lemnoasă - produse principale, fiind admise, de regulă, tratamentul tăierilor grădinărite și tratamentul tăierilor cvasigrădinărite - K = 0,7;

d) tipul funcțional IV (T.IV): păduri cu funcții speciale de protecție, pentru care se reglementează procesul de producție lemnoasă - produse principale, fiind admise, de regulă, tratamentele care promovează regenerarea naturală, cu impunerea unor restricții speciale - K = 0,7;

e) tipul funcțional V (T.V): păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției de lemn de calitate superioară, în care sunt admise tratamentele adecvate țelurilor urmărite - K = 0,5;

f) tipul funcțional VI (T.VI): păduri cu funcții de producție și protecție în care se poate aplica întreaga gamă a tratamentelor silviculturale - K = 0,5.

(3) În cazul în care fapta este constatată în FFN pentru care nu există un amenajament silvic în vigoare, valoarea prejudiciului forestier se stabilește conform alin. (2) lit. d) .

Articolul 162

Măsurile reparatorii pentru lucrările și/sau obiectivele amplasate în FFN fără aprobări legale (1) În situația realizării de lucrări și/sau amplasării de obiective fără aprobări legale în FFN, prejudiciul se calculează cu luarea în considerare a următoarelor:

a) valoarea pagubei;

b) valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii;

c) valoarea pierderii de creștere, asimilată contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, calculată la data constatării faptei;

d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv.

(2) La calcularea prejudiciului, Garda Forestieră competentă teritorial constată dacă terenul mai poate fi adus în starea inițială sau dacă a fost schimbată ireversibil categoria de folosință a terenului, conform art. 142 alin. (5).

(3) În cazul în care, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, se dispune desființarea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, pe lângă obligația prevăzută la art. 143 alin. (3) , persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului, reprezentat de:

a) valoarea pagubei;

b) valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii;

d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv;

e) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosință, calculată de la data constatării faptei până la data reintroducerii terenului în circuitul silvic.

(4) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări și/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei și valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, prevăzute la alin. (3) lit. a) și d) , se virează în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, iar valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii și plata despăgubirii cu titlu de lipsă de folosință, prevăzute la alin. (3) lit. b) și c) , încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(5) În cazul în care se dispune emiterea aprobării folosirii temporare pentru intrarea în legalitate, persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului reprezentat de:

a) valoarea pagubei;

b) valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii;

d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv;

e) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosință, calculată de la data constatării faptei până la data obținerii aprobării folosirii terenului în circuitul silvic;

f) valoarea garanției, asimilată garanției pentru ocuparea temporară a terenului;

g) chiria pentru folosirea temporară a terenului, datorată de la data obținerii aprobării pentru intrarea în legalitate, care se calculează și se achită similar chiriei în cazul ocupării temporare a terenurilor din FFN.

(6) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări și/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei și valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, prevăzute la alin. (5) lit. a) și d) , se virează în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, iar valorile prevăzute la alin. (5) lit. b) , c) și f) , încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(7) În cazul în care se dispune emiterea aprobării folosirii definitive pentru intrarea în legalitate, persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului reprezentat de:

a) valoarea pagubei;

b) valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii:

d) valoarea taxei, asimilată taxei pentru scoaterea definitivă a terenului din FFN, calculată fără compensare cu terenuri;

e) valoarea terenului, asimilată contravalorii terenului pentru care se emite aprobarea legală de intrare în legalitate;

f) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosință, calculată de la data constatării faptei până la data emiterii aprobării pentru folosirea definitivă a terenului.

(8) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări și/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei prevăzută la alin. (7) lit. a) se virează în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, iar valorile prevăzute la alin. (7) lit. b)-e) , încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(9) Menținerea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale are la bază acordul prealabil al:

a) persoanei ocupante fără aprobări legale prin care se angajează la achitarea integrală a obligațiilor bănești și a prejudiciului;

b) agenției teritoriale competente pentru protecția mediului pentru menținerea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, după caz, și pentru stabilirea eventuală a unor măsuri specifice pentru protecția mediului;

c) Gărzii Forestiere teritoriale competente, care confirmă încadrarea în categoria celor pentru care este permisă scoaterea definitivă/ocuparea temporară.

(10) Despăgubirea cu titlu de lipsă de folosință este egală cu dublul chiriei calculate conform metodologiei prevăzute la art. 49 . Despăgubirea cu titlu de lipsă de folosință are următoarele destinații:

a) 50% din sumă se achită în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică;

b) 50% din sumă se achită administratorului în cazul terenurilor proprietate publică a statului și se repartizează similar chiriei achitate pentru ocuparea temporară a terenurilor din FFN sau se achită proprietarului pentru FFN, altul decât cel proprietate publică a statului.

(11) Excepțiile prevăzute de prezenta lege de la plata unor taxe și obligații bănești, în vigoare la data emiterii aprobării pentru intrarea în legalitate, se aplică în mod corespunzător.

(12) Competența pentru emiterea aprobării în vederea intrării în legalitate este cea prevăzută la art. 44 alin. (1) .

Articolul 163

Stabilirea volumului materialelor lemnoase în cazul controlului efectuat la operatorii economici care depozitează/prelucrează/comercializează/transportă materiale lemnoase (1) Stabilirea volumului materialelor lemnoase în cazul controlului efectuat la operatorii economici care transportă/ depozitează/prelucrează/comercializează materiale lemnoase se poate face prin măsurarea fiecărei piese sau prin metode de cubaj expeditiv.

(2) În cazul controlului transportului, agentul constatator din categoria personalului silvic sau agentul constatator prevăzut la art. 136 alin. (3) este obligat să realizeze un cubaj expeditiv al volumului încărcat în mijlocul de transport. La stabilirea volumului faptic al materialelor lemnoase prin metoda cubajului expeditiv se vor aplica factorii de cubaj medii pe sortimente/grupe de specii și toleranțele admise, stabiliți conform hotărârii Guvernului prevăzute la art. 20 alin. (1) .

(3) În situația în care, în urma măsurătorilor realizate potrivit alin. (2) , s-a constatat o diferență de cel puțin 5% la cherestele și 10% pentru celelalte materiale lemnoase între volumul determinat prin cubaj expeditiv și volumul înscris în avizul de însoțire și dacă operatorul economic/transportatorul acceptă rezultatul măsurătorii, agentul constatator dispune măsurile legale, în baza acestor măsurători.

(4) Dacă operatorul economic/transportatorul nu acceptă rezultatul cubajului expeditiv, acesta este obligat să asigure transportul, descărcarea și manipularea în vederea inventarierii piesă cu piesă conform măsurilor dispuse de agentul constatator.