(1) Orice zbor cu o aeronavă în spațiul aerian național trebuie să fie autorizat. Procedura de autorizare a zborurilor se reglementează și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Operatorul unei aeronave are obligația să asigure operarea acesteia astfel încât să nu pună în pericol viața sau proprietatea altor persoane.
(3) La efectuarea unui zbor în spațiul aerian național, operatorul aeronavei este obligat:
a) să respecte înălțimea de zbor minimă sau, după caz, maximă de siguranță stabilită prin reglementări specifice naționale sau, după caz, europene aplicabile zborului, respectiv, categoriei de aeronavă utilizată;
b) să cunoască și să respecte condițiile, cerințele și limitările tehnico-operaționale aplicabile zborului și aeronavei respective, stabilite prin reglementări specifice naționale emise de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pentru aeronavele civile, respectiv de Ministerul Apărării Naționale pentru aeronavele de stat sau, după caz, prin reglementări europene.
(4) Operatorul unei aeronave fără pilot la bord, atunci când operează aeronava în câmp vizual direct, are obligația încetării activității de zbor și aducerii aeronavei la sol atunci când observă apropierea de zona acesteia de operare a unei aeronave cu pilot la bord.
(5) Operatorul unei aeronave din care se efectuează salturi cu parașuta este obligat să verifice și să se asigure că persoanele care urmează să efectueze salturi sunt în posesia documentelor de certificare necesare, în situația în care astfel de documente sunt prevăzute de reglementările specifice în vigoare, iar parașutele utilizate dețin documente de admisibilitate la salt sau documente echivalente.