Agentul Max

Pentru dividendele distribuite/plătite în mai 2021, cota impozitului pe dividende era de 5%, indiferent dacă beneficiarul era persoană fizică sau persoană juridică română. Cota de 5% a fost în vigoare pe tot intervalul 1 ianuarie 2021 – 3 septembrie 2021, deci acoperă întreaga lună mai 2021.

Codul fiscal are două texte distincte, după calitatea beneficiarului.

Dividende către persoane fizice (asociați/acționari)

Art. 97 alin. (7), în forma de la 15 mai 2021, prevedea:

„Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor […]. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor […] distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.”

Dividende către o altă persoană juridică română

Termenul actual este de 5 ani — și pentru registrele contabile, și pentru statele de salarii. Regula într-adevăr s-a schimbat: statele de salarii se păstrau înainte 50 de ani, iar registrele și documentele justificative 10 ani.

Regula de azi (din 15 ianuarie 2023)

Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor se păstrează în arhivă 5 ani, calculați de la data de 1 iulie a anului următor celui în care s-a încheiat exercițiul financiar în care au fost întocmite — și textul precizează expres: „inclusiv pentru statele de salarii" art. 25 din Legea contabilității.

Această formă a fost introdusă prin Legea nr. 36/2023 și se aplică din 15 ianuarie 2023.

Ce era înainte

În forma anterioară (în vigoare până la 15 ianuarie 2023), art. 25 prevedea două termene diferite art. 25, forma la 2022-12-01:

• registrele și documentele justificative — 10 ani, de la data încheierii exercițiului financiar în care au fost întocmite;
• statele de salarii — 50 de ani, ca excepție de la regula generală.

Etapa intermediară

Iată răspunsul pentru situația din martie 2019.

Termenul de preaviz

La data concedierii, Codul muncii prevedea un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare pentru salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor (concedierea în temeiul art. 65 și 66). Legea stabilea un prag minim: preavizul „nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare" — art. 75 alin. (1).

Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului este chiar cea determinată de desființarea locului de muncă, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia, desființare care trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă — art. 65.

Durata preavizului trebuia, de altfel, menționată obligatoriu chiar în decizia de concediere, comunicată salariatului în scris — art. 76 lit. b).

Riscul angajatorului dacă nu a respectat preavizul

Preavizul face parte din procedura de concediere, iar Codul muncii sancționează abaterile de la procedură cu nulitatea absolută: concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută — art. 78.

Contestarea unui proces-verbal de contravenție este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Pe scurt: aveți 15 zile pentru a face plângere, o depuneți la judecătorie, iar până la soluționare executarea amenzii este suspendată.

Termenul de contestare

Plângerea împotriva procesului-verbal se face în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia — art. 31 alin. (1). Reținut deci ca reper data la care ați primit efectiv procesul-verbal, nu data la care a fost întocmit.

Unde se depune plângerea

Legea prevede o competență alternativă, la alegere: fie la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, fie la judecătoria în a cărei rază teritorială aveți domiciliul (sau, pentru persoane juridice, sediul) — art. 32 alin. (1). Aceeași instanță controlează și modul de aplicare și executare a sancțiunilor, principale și complementare, potrivit art. 32 alin. (2).

Ce se întâmplă cu amenda până la soluționare

Un SRL este „persoană juridică" în sensul acestei legi, deci intră integral sub regimul de plafonare din Capitolul I al Legii 70/2015. Plafoanele diferă după cine este cealaltă parte a operațiunii (altă firmă/entitate ori persoană fizică), iar depășirea lor se sancționează contravențional, în cea mai mare parte cu o amendă proporțională de 25% din suma care trece de plafon.

Plafoane în raporturile cu alte firme / entități

În operațiunile cu alte persoane juridice, PFA, întreprinderi individuale/familiale ș.a. (art. 1 alin. (1)), plafoanele zilnice sunt, potrivit art. 3:

• Încasări: maximum 5.000 lei de la o persoană/zi (10.000 lei la magazinele cash and carry).
• Plăți: maximum 5.000 lei/persoană/zi, dar nu mai mult de 10.000 lei/zi în total (10.000 lei/zi total către magazinele cash and carry).
• Avansuri spre decontare: maximum 5.000 lei/zi pentru fiecare persoană care a primit avansul.

Fragmentarea este interzisă expres: nu se pot împărți în tranșe încasările sau plățile pentru facturi mai mari de 5.000 lei (respectiv 10.000 lei la cash and carry), nici facturile pentru o livrare/prestație care depășesc aceste praguri (art. 3 alin. (2) și (3)). Suma care trece de plafon se achită numai prin instrumente fără numerar.

Plafoane în raporturile cu persoane fizice