Abrogat la 1 octombrie 2011 · înlocuit de Codul civil. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Aceasta subrogare este convenționala: 1. când creditorul, primind plata sa de la o altă persoană, da acestei persoane drepturile, acțiunile, privilegiile sau ipotecile sale, în contra debitorului; aceasta subrogație trebuie să fie expresă și făcuta tot într-un timp cu plata; 2. când debitorul se împrumuta cu o sumă spre a-și plati datoria și subroga pe împrumutător în drepturile creditorului. Ca să fie valabilă aceasta subrogație, trebuie să se facă actul de împrumut și chitanța înaintea tribunalului, să se declare în actul de împrumut ca suma s-a luat pentru a face plata, și în chitanța să fie declarat ca plata s-a făcut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogație se operează fără concursul voinței creditorului. (Cod civil 1093). 1. Potrivit Legii nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici și a activității notariale, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, prin expresia "chitanța înaintea tribunalului", folosită în cuprinsul punctului 2 al art. 1107, se înțelege chitanța întocmită în forma autentică la notarul public; 2. A se vedea și Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, publicată în Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996; 3. A se vedea și Titlul VI "Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare" ( art. 2 lit. c) din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999.