A înlocuit Codul civil (1864) (până la 1 octombrie 2011), Decretul 167/1958 (până la 1 octombrie 2011).
Dacă prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui terț pot face obiectul unei prestații, debitorul fiind obligat să le procure și să le transmită creditorului sau, după caz, să obțină acordul terțului. În cazul neexecutării obligației, debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate.