A înlocuit Codul civil (1864) (până la 1 octombrie 2011), Decretul 167/1958 (până la 1 octombrie 2011).
Debitorul răspunde, de la data la care se află în întârziere, pentru orice pierdere cauzată de un caz fortuit, cu excepția situației în care cazul fortuit îl liberează pe debitor de însăși executarea obligației.