PENTRU POLIȚIE, BILETURI DE ORANDUIALA ȘI PENTRU

Polița se trage dintr'unu locu într'altulu are data sa; arata suma de a se plati, numele celui ce trebuie să platesca, vremea și loculu unde trebuie să se platesca, pretiulu datu în bani, în mărfuri, în socotela, sau în veri-ce felu de chipu; este în ordinulu unui alu treilea obrazu, sau în ordinulu însuși a tragatorului; arata de este polița de anteia, de a doua, de a treia, de a patra s.c.l.

O polița poate fi trasa asupra unui obrazu ca sa o platesca la loculu locuinței unui alu treilea obrazu. Poate fi trasa prin ordinulu și pe socotela altuia.

Se socotescu ca nisce simple fagadueli de plată tote polițele făcute cu supositia sau de nume, sau de calitate, sau de locuinta, precumu și cele făcute cu supositia, de locurile de unde sînt trase sau în care au să se platesca. *) Supositia se înțelege candu se scria altu nume, ori alta calitate, ori alta locuinta, ori alte locuri de catu cele adeverate.

Polițele iscălite de femei și de fete, ce nu sînt negutatorese cunoscute de obște, au, despre dinsele, putere numai de o simpla fagaduiala de plată.

Polițe iscălite de nevirsnici, carii nu sînt negutatori, n'au, catu despre dinsii, nici o tărie, remaindu inse întregi și neclintite drepturile fia-carei părți prigonitore, după coprinderea condicei civile pentru virsnici și nevirsnici.

Provisia trebuie să o facă tragatorulu sau acela pe a căruia sema și socotela va fi trasa polița, fără inse a inceta tragatorulu de a fi indatoratu chiaru elu însuși.

Provisia se înțelege facuta, dacă, la împlinirea sorocului de plată, acela, asupra căruia s'a trasu polița, este datoru tragetorului seu aceluia pe a cărui socotela s'a trasu o sumă celu putinu de o potriva cu ceea ce se cuprinde în poliția.

Priimirea poliței da a înțelege ca provisia este facuta, și slujesce pentru giranti, dreptu dovada a ființei acestei provisii. ori va fi priimita polița, ori nu, tragetorulu e datoru, intemplandu-se a se tagadui provisia, se dovedesca ca aceia, asupra cărora se trasese polița, aveu provisia la împlinirea sorocului platei; iaru într'altu chipu, este datoru se o asigureze, macaru și de se va fi facutu protestulu în urma soroceloru hotărâte.

Tragetorulu și girantii unei polițe sînt unulu pentru altulu respundetori de a ei priimire și plata la sorocu.

Nevointa de priimire se dovedesce printr'unu actu ce se numesce protestu de nepriimire.

După incunosciintarea protestului de nepriimire, girantii și tragetorulu sînt datori fia-care pe sema sa seu a da chedasia pentru siguranța platei la împlinirea sorocului, seu se numere îndată pretiulu ei dinpreuna cu chieltuielile de protestu și de preschimbarea poliței. - Chiedasulu ori alu tragetorului, ori alu girantului, este împreună respundetoru numai cu acela pe care a chiedasuitu.

Cine priimesce o polița, se indatoreza a plati suma ce se coprinde intrinsa. Priimitorulu nu e volnicu a'și lua înapoi priimirea sa, și chiaru candu, înaintea priimirei și în nesciinta sa, va fi facutu tragetorulu falimentu.

Priimirea unei polițe trebuie să fia iscălită. - Priimirea se arata prin cuventulu priimitu. Priimirea trebuie se aibă data, dacă polița are să se platesca după una sau mai multe dile ori luni de la înfățișarea ei; - și la acesta din urma intemplare, lipsa datei de priimire face a se plati polița a soroculu celu pusu într'însă, socotindu-se de la data ei.

Priimirea unei polițe de a sa plati într'altu locu deosebitu de acela alu locuinței priimitorului, arata loculu și locasulu unde are să se sevirsesca plata, seu miscarile ce au să se facă pentru acesta.

Priimirea nu poate fi cu condiția, daru se poate margini la o sumă mai mica de catu cea coprinsa în polița. - La acesta din urma intemplare, infatisatorulu este datoru se facă protestu pentru partea sumei celei nepriimite.

O polița trebuie să fia priimita la înfățișarea sa sau celu multu în sorocu de doue-deci și patru ore de la înfățișarea ei. - După acele doue-deci și patru ore, de nu se va da înapoi priimita ori nepriimita, celu ce a ținut'o este respundetoru către infatisatoru pentru pagube și interesuri.

La intemplare de protestu pentru nepriimire, polița poate fi priimita de unu alu treilea obrazu ce intra mijlocitoru pentru tragetoru sau pentru unulu din giranti. Mijlocirea se pomenesce în actulu de protestu, și se iscalesce de către mijlocitoru.

Mijlocitorulu este datoru a face în data cunoscută mijlocirea sa la acela pentru care s'a pusu mijlocitoru.

Infatisatorulu poliței, de și s'a priimitu acesta prin mijlocire, își pastreda însă tote drepturile sale în potriva tragetorului și a giratiloru, pentru singurulu cuventu de nepriimire din partea acelui asupra căruia s'a fostu trasu.

O polița poate fi trasa ca să se platesca sau a vista adică, îndată ce se va infatita, sau: după una sau mai multe dile──| |─ de la înfățișare; după una sau mai multe luni──| după una sau mai multe dile──| |─ de la data după una sau mai multe luni──| la di hotărâtă a lunei, sau într'o di însemnată, sau în cursulu unui balciu.

Polița a vista trebuie să se platesca la înfățișarea ei.

după una sau mai multe dile──| |─ de la înfățișare după una sau mai multe luni──| se hotaresce prin data priimirei, sau protestului de nepriimire.

Soroculu unei polițe de a se plati în cursulu unui balciu se implinesce în diua ajunului spargerei balciului, sau în diua de balciu, dacă acesta nu tine mai multu de o di.

De se implinesce soroculu poliței într'o di de duminica sau de serbatore mare, se platesce în ajunulu loru.

Ori ce prelingire de sorocu, legiuita sau obicinuita pînă acumu pentru plata politeloru se desfiinteza.

Proprietatea unei polițe se stramuta prin giru.

Girulu are data sa. Arata pretulu sau suma data. Coprinde numele aceluia într'a caruli ordinu s'a trecutu.

Candu girulu nu este facutu întocmai după coprinderea articolului de mai susu, nu stramuta stăpânirea poliței, ci este o simpla procura (vechiletu).

Este opritu de a pune în giru alta di de catu aceea în care s'a scrisu girulu; iaru cine va urma în potriva, se va pedepsi ca unu plastografu.

Toți cei ce au iscalitu, au priimitu sau au giratu o polița, suntu respundetori platnici unulu pentru altulu către infatisatoru. Toți cei ce au iscalitu, au priimitu sau au giratu o polița, suntu respundetori platnici unulu pentru altulu către infatisatoru.

Plata unei polițe, osebitu de priimire și de giru se poate asigura printr'unu avalu.

Acesta siguranța o da unu alu treilea obrazu sau în polița, sau prin actu osebitu. Datatorulu de avalu este supusu la aceeași răspundere, și de o potriva cu tragatorulu și girantii, padindu-se inse osebitele tocmeli ce voru fi mijlocitu.

O polița trebuie să se platesca în moneda arătată anume într'însă.

Cine platesce o polița mai înainte de împlinirea sorocului ei, este raspundetoru pentru netinerea în sema a acei plati, de se va ivi vr'o pira în potriva.

Cine platesce o polița, la împlinirea sorocului ei și fără împotrivire despre partea cuiva, se socotesce bine platitu și slobodu despre ori-ce cerere.

Infatisatorulu unei polițe nu se poate indatora se priimesca plata ei mai înainte de împlinirea sorocului.

Plata unei polițe făcute asupra infatisarei unei a 2-a, a 3-a, a 4-a s.c.l este buna și cu tăria, candu cea de a 2-a, a 3-a, a 4-a polița s.c l. va cuprinde ca acesta plata desfiinteda puterea celoru-l-lalte.

Cine platesce o polița asupra infatisarei de a 2-a, a 3-a, a 4-a s.c.l. fără a lua înapoi pe acea în care se afla înscrisă a sa priimire, nu remane aperatu de pretenția aceluia ce se va infatisa cu acea polița priimita de dinsulu.

Împotrivirea la plata nu este priimita de catu numai la intemplare de perderea poliței, sau de falimentu a infatisatorului.

Intemplandu-se a se perde o polița nepriimita, stapanulu ei poate se cera plata ei cu o a 2-a, a 3-a, a 4-a, polița și c.l.t.

Candu polița cea perduta va fi fostu priimita, atunci stapanulu ei nu poate cere plata prin înfățișare de o a 2-a, a 3-a, a 4-a polița s.c.l. de catu numai cu porunca judecatei, și prin dare de chiedasia.

Dacă acela ce a perdutu polița ori priimita, ori nepriimita, nu este în putinta sa infatisese a 2-a, a 3-a, a 4-a polița s.c.l. poate să cera plata poliței celei perdute, și se o dobandesca prin porunca judecatei, facendu dovada prin catastisele sale ca era stapanu pe dinsa, și dându chezasie pentru acesta.

Candu trasulu nu va voi sa platesca în urma cererii făcute în puterea celoru din urma doue articole, atunci stapanulu poliței perdute 'și pastreda tote drepturile sale printr'unu actu de proiestatia. - Acestu actu trebuie să se facă a doua di după împlinirea sorocului poliței perdute. - Trebue să se facă cunoscutu tragetorului și girantiloru, după formele și la sorocele hotărâte aci mai josu pentru incunosciintarea protestului.

Stapanulu poliței perdute, voindu a lua alta a 2-a, trebuie să se indreptede către celu de-a dreptulu alu seu girantu; acesta este neaperatu datoru a'i înlesni a lui cerere mijlocindu prin alu seu nume și a sa îngrijire către alu seu iarăși de-adreptulu girantu; asemenea se va urma din girantu în girantu pînă la tragetorulu poliței. Stapinulu politel celei perdute va trage și va face tote cheltuelile ei.

Îndatorirea chedasuirei poliței, însemnate la articolile 147 și 148, se precurma după trei ani, dacă, în acesta vreme, nu s'au facutu nici cereri, nici porniri prin judecata.

Plățile, făcute în socotela sumei unei polițe, suntu spre ușurarea tragetorului, și a girantiloru. - Infatisatorulu este datoru se facă protestu pentru remasita poliței.

Judecata nu poate prelungi nici cumu soroculu platei unei polițe.

O polița protestata poate să se platesca de ori-care mijlocitoru pentru tragetoru, sau pentru unulu din giranti. Mijlocirea și plata se voru dovedi și se voru insemna în actulu de protestu sau din josulu lui.

Cine platesce prin mijlocire o polița, intră în tote drepturile infatisatorului, și se supune la acelesi îndatoriri pentru împlinirea formalitailoru cerute. Dacă plata prin mijlocire s'a facutu pe socotela tragetorului, remanu slobodi toți girantii. - De s'a facutu pentru unu girantu, girantii următori remanu slobodi. - De se infatiseza mai mulți mijlocitori ca se platesca o polița, se protimisesce, celu ce slobode de sub răspundere pe cei mai mulți giranti. - Candu acela, către care era trasa din inceputu polița, și împotriva căruia se făcuse protestulu din pricina de nepriimire, se infatiseda ca s'o platesca, va fi protimisitu din toți ceia-l-anti.

Infatisatorulu unei polițe trase din Europa și din schelile Levantului ca să se platesca în tera Romanesca, sau a vista, sau după una ori mai multe dile sau luni, trebuie să cera plata sau priimirea poliței în sorocu de sese luni de la data ei; căci urmandu în potriva, va perde dreptulu de a se porni cu cerere împotriva girantiloru, și chiaru a tragetorului, dacă acești din urma va fi facutu provisia. - Soroculu pentru o polița trasa din Egiptu, Siria și alte locuri depărtate, va fi de optu luni.

Infatisatorulu unei polițe trebuie să cera plata ei în diua implinirei sorocului.

Nevointa de a plati trebuie să se dovedesca, a doua di după împlinirea sorocului poliței, printr'unu actu ce se numesce protestu de neplata. - Dacă diua acesta este di de duminica sau de sarbatore mare, protestulu se face a doua di.

Infatisatorulu este neaperatu datoru a face protestulu de neplata, de și s'a facutu mai înainte protestulu de neprimiire, sau a muritu ori a facutu falimentu acela, asupra căruia este polița trasa. - Intemplendu-se a face falimentu priimitorulu înaintea scadentei, atunci infatisatorulu poate se facă protestu și se apuce prin judecata pe tragetoru și pe giranti.

Infatisatorulu unei poliție potestate din pricina de neplata, poate se cera siguranța sau în parte de la tragetoru și de la fia-care din giranti, sau de o dată de la toți împreună giranti și tragetori. Aceeași voia are fiecare din giranti împotriva tragetorului și a girantiloru celoru înainte de dinsulu.

Dacă, infatisatorulu apuca numai în parte pe celu de-a-dreptulu alu seu girantu, trebuie se'i incunosciinteze protestulu cu chipu oficialu, și neplatiudu'i banii ce e datoru, sa'lu traga la judecata în sorocu de cinspre-dece dile de la data protestului, dacă cade în depărtare de dece ore. - Iar catu pentru girantulu ce se afla locuindu în depărtare mai multu de dece ore de loculu unde trebuia să se platesca polița, acestu sorocu se va immulti cu o di pentru fia-care sese ore.

Polițele trase din tera Romanesca ca să se platesca în Europa, sau în schelile Levantului, intamplandu-se a se protesta, tragetorii și girantii sedetori în tera Romanesca voru fi trași în judecata în sorocu de sese luni de la data protestului; iar pentru polițele trase în Egiptu, în Siria sau în alte locuri depărtate, soroculu va fi de optu luni.

De pornesce infatisatorulu jalba sa de odată împotriva și a girantiloru și a tragetorului, are către fia-care dintr'înșii, soroculu celu hotaritu prin articolile de mai susu. - Fia-care din giranti are dreptulu de a porni o asemenea jalba, sau împotriva fia-căruia în parte, sau împotriva tuturoru împreună, totu într'același sorocu de vreme. - Pentru dinsii, soroculu începe a doua di de la data priimirei chiemarei în judecata.

După trecerea soroceloru de mai susu pentru înfățișarea poliței de a se se plati a vista, sau după una ori mai multe dile sau luni, - pentru protestulu din pricina de neplata, - pentru pornirea petiției spre cerere de sigurantia, - infatisatorulu poliței perde tote drepturile împotriva girantiloru.

Girantii perdu asemene dreptulu de orice cerere de siguranță împotriva celoru ce le-au datu polița după trecerea soroceloru de mai susu, fia-care în ceea ce se atinge de dinsulu.

Asemenea perdu dreptulu loru infatisatorulu și girantii, împotriva însuși a tragetorului, dacă acesta din urma va dovedi ca, la scadinta poliței, avea provisie facuta. - La acesta intemplare, infatisatorulu are dreptu a porni jalba numai împotriva aceluia asupra căruia era polița trasa.

Infatisatorulu dobandesce iarăși drepturile ce le va fi perdutu prin cele din urma trei articole, cînd tragetorulu sau unulu din giranti, în urma soroceloru hotărîte pentru protestu, pentru incunosciintarea protestului, sau pentru chiemarea în judecata, a priimitu prin ori-ce chipu refuitoru, banii randuiti spre plata poliței.

Osebitu de formalitățile prescrise pentru pornirea jalbei spre cererea de asiguranta, infatisatorul unei polițe protestate din pricina de neplata, poate prin hotărîre de judecată, se opresca plata baniloru ce voru fi avendu sa ia, de la alții, tragetorulu, priimitorii și girantii.

După jalbe ce va da infatisatorulu împotriva nepriimirei sau a neplatei poliței, judacatoria va tramite îndată spre întocmirea actulul de protestu pe vatafulu de aprodi sau pe altu impiegatu împreună cu infatisatorulu și cu doui marturi gasiti de acestu dim urma. Protestulu trebuie să se facă la salasluinta trasului, sau ori unde se va afla atunci cu locuinta, - la salasluinta feteloru arătate în polița și însărcinate ca la trebuinta sa o platesca, - la a celui ce a priimitu prin mijlocire. - Tote aceste se voru face printr'unulu și același actu. Dacă arătare salasluintei însemnate în polița este gresita, și nu se va dovedi unde se afla atunci cu șederea mai susu insemnatii, protestulu se va urma după ce mai antei tramisulu judecătoriei va în credința resultatulu cercetării sale printr'unu actu, pe care'lu va inscria în capulu protestului.

În actulu de protestu se cuprindu: Prescrierea din cuvintu în cuvenitu a poliței, a priimirei, a giruriloru și a recomandatiiloru ce voru fi însemnate într'însă, cererea ce se face pentru plata sumei coprinse în polița. - De este de fața, sau de lipsesce acela ce trebuie să platesca. - Pricinile nepriimirei de a plati și neputință sau nevointa de a iscăli.

Nici unu actu din partea infatisatorului poliței, nu poate împlini loculu actului de protestu afară de intemplarea preveduta de articolile 146 și urmatorele, atingetore de perderea poliței.

Actele de protestu de carii se vorbesce în articolulu 170, se voru aduce la tribunalu și adeverindu-se de către Președinte sau locotenentulu seu, se voru da infatisetorului; iar copie întocmai după dinsele se voru trece din di în di și după randulu datei, într'unu registru osebitu, snuruitu, innumeratu pe foi și pecetluitu, sub osinda, pentru nepadirea vre unia din formele prescrise, de a se scote din slujba și de a se supune la plata pagubiloru și cheltuieliloru celu nu 'și va fi implinitu îndatoririle sale.

Preschimbarea poliței se face prin tragerea unei contra polițe.

Contra-polița este o polița noua, prin care infatisatorulu 'și ia înapoi de la tragetoru sau de la unulu din giranti, suma ce se coprinde în polița cea protestata, cheltuelile urmaie și despagabirea pentru scadamintulu ce va fi cercatu la preschimbarea poliței.

Preschimbarea poliței se reguleda, catu despre tragetoru după osebirea cursului între loculu unde era să se platesca polița, și loculu de unde se trasese. - Catu despre giranti, după osebirea cursului intra loculu unde s'a giratu polița, și loculu unde, era randuita a se sevirsi plata.

Contra-polița se insotesce d'o socotela de intorcere.

În socotela de intorcere, se coprinde - suma baniloru din polița cea protestata, cheltuelile proiestulul și alte cheltuieli legiuite, precumu comisioane, plata samsarului și portulu de scrisori; - se arata numele aceluia asupra căruia s'a trasu contra-polița, și pretulu tocmelei schimbului. - Acesta socotela se adevereda de unu mijlocitoru de schimbu. Pe unde nu suntu mijlocitori de schimbu, se adevereda de duoi negutatori; - se insotesce de polița cea protestata, de protestu sau de o copia a actului de protestu. - Candu se intempla a se trage contra-polița catra unulu din giranti, atunci se insotesce, osebitu de cele de mai susu, de o adeverinta doveditore de osebirea cursului de schimbu între loculu unde era să se platesca polița, și loculu de unde s'a trasu.

Nu se potu face mai multe socoteli de intorcere pentru una și aceeași polița. - Acesta socotela de intorcere se platesce pe randu din girantu în girantu, și în fine de tragetorulu poliței.

Osebirile cursuriloru la preschimbarile de polița nu se potu gramadi pe unulu și același obradu, ci fia-care girantu are sa platesca numai osebirea privitore pe sema girului seu, precumu asemenea și tragetorulu.

Dobînda pentru suma cuprinsă în polița cea protestata din pricina de neplata se socotesce din diua protestului.

Dobinda pentru cheltuelile de protestu, de preschimbarea poliței și de alte cheltuieli legiuite, are să se platesca numai din diua de candu se voru cere prin judecata.

Osebirea cursului la preschimbarea poliței nu se platesce, candu socotela de intorcere nu este însoțită cu adeverinta de mijlocitoru de schimbu sau de negutatori, legiuita la Art. 177

Tote dispositiile atingetore, de polițe fi privitore, - la scadinta, - la giru, - la împreună-răspundere, - la avalu, - la plata, - la plata prin mijlocire, - la protestu, - la datoriile și drepturile infatisatorului, la preschimbarea de polița, seu la dobândi, - au întocmai aplicatia și asupra bileturiloru la ordinu, fără a sa stramuta catu de putinu dispositiile ce privescu la intemplarile prevetute de Art. 308 alu Regulamentului organicu.

Biletulu la ordinu are data sa, - arata suma de plată, - numele aceluia la alu cărui ordinu este datu, - vremea candu are se se sevirsesca plata, - pretulu ce s'a datu în bani, în mărfuri, în socotela, seu în ori-ce altu chipu.

Ori-ce pornire de judecată pentru polița și biletu la ordinu sub-semnătu de negutatori, negutatorasi ori bancheri, sau făcute pentru fapte de negotu au paragrafia de cinci ani, socotiți din diua protestului, sau de la cea după urma cerere prin judecata, de nu se va fi urmatu vr'o hoiarare judecatoresca, sau de nu se va fi recunoscutu datoria de buna prin actu osebitu. - Cu tote aceste, dacă după cererea reclamantului se va găsi cu cale de catra judecata, cei socotiți datornici se voru supune a incredinta prin juramentu în pretoriulu judecătoriei că nu mai sînt datori; și veduvele loru, moscenitorii loru sau câți aducu obradulu loru, ca socotescu cu buna credința a nu mai fi datori nimicu.