PENTRU NEGOTIULU DE OBȘTE

Negutatori suntu câți făcut fapte de negotiu și au negotiulu ca o meseria a loru obicinuita.

Ori-ce nevirsnicu, parte barbatesca ori femeesca, avendu iertarea virstei după pravila pamentului, și fiindu în vîrsta de ani doue-deci și unulu deplinu, nu va putea să se negutiatoresca, nici faptele sale cele de negotiu să se socotesca legiuite: - 1. De nu va avea voia înscrisă de la tatalu seu, sau (intemplandu-se a fi tatalu seu mortu, ori a fi pusu sub epitropie, ori a lipsi într'alte teri) de la mama-sa, ca o firesca epitropa ce este, sau neavendu nici tata nici mama, de la epitropi, care voia sa fia adeverita de tribunalulu civilu alu locului. - 2. Dacă mai susu disa voia nu se va trece în condica tribunalului de comerciu, sau nefiindu asemenea tribunalu, în condica jndecatoriei locale, unde nevirsniculu voiesce să se asede cu locuinta și la ai caria pareti se va și lipi spre sciinta.

Nevirsniculu, și de nu va fi negutatoru, facendu inse faptele de negotiu însemnate la art. 309 din Regulamentulu organicu, este supusu la câte se coprindu în articolulu alu 2-lea.

Nevirsnicii negutatori, și de voru avea voia cerută după art. alu 2-lea, daru nu potu nici sa ipoteceze (adică sa zalojesca lucruri nemiscatore) nici sa instreineze averile loru cele nemiscatore de catu numai cu întărirea judecatei, care va cerceta mai înainte de este acesta spre invederatu folosui alu negotiului loru.

Muierea cu barbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, și adeveritu de judecătoria județului.

Candu muierea maritata, neavendu ecsoprica, se va negutatori cu slobozenia bărbatului în chipulu aratatu mai susu, se înțelege ca se negutatoresce pe sema lui; și la o asemenea intemplare, ea indatortza averea lui, iaru zeatrea va rămîne intrega și neclintita.

Ori-ce negutiatoru este datoru a avea unu catastichu-jurnalu în care să se arete, pe fie-care di ce are sa ia și ce are sa dea, lucrările negotului seu, tocmelile sale cele negutatoresci, priimirile sau girurile de polițe și de obște totu ce priimesce și platesce cu ori-ce felu de numire, și în care, către acesta să se mai arete, pe tota luna, sumele întrebuințate la cheltuelile casei sale: însă acestu catastihu-jurnalu va fi deosebitu de acele-l-alte catastise ce se obicinuescu la negotu; daru nu sînt neaperatu trebuinciose. Este datoru a pestra după orarduiala datei, scrisorile ce priimesce, și a prescrie într'unu catastichu pe cele ce trimite; iaru negutatorii carii nu voru specula cu polițe sau nu voru avea o mare întindere de negotu, ne inlesnindu-se a tinea catastisele ca dopia scriptura, voru fi datori a avea unu catastichu curatu, snuruitu și cu sahulu judecătoriei, în care voru trece, pe tota dioa tote dările și primirile loru, sub ori ce felu numire.

Este datoru a face sub-iscalitura sa, pe totu anul , o catagrafia (inventaru) de lucrurile sale cele miscatore și nemiscatore, și de creditele și datoriile sale, și a o prescria, pe totu anul într'unu catastichu deosebitu oranduitu numai pentru acesta.

Catastichulu-jurnal și catastichulu-catagrafiiloru voru fi innumerate pe fia-care foia, însemnate cu sahu de la inceputu pînă la finitu, șnuruite și pecetluite de catra tribunalulu localu, și apoi la finitulu fia-cărui anu se voru infatisia la judecătoria spre incheiare. Judecătoria îndată ce i se voru aduce aceste catastise, va fi datore a trece fără catu de putina zabava, și fața cu negutatorulu, la finitulu foiloru scrise, aceste cuvinte sub semnăturile judecatoriloru: "S'a infatisiatu jurnalulu, seu inventariulu, pe anul cutare, astadi la . . . . . anul . . . . și s'a adeveritu cu a nostra iscalitura fi punerea pecetei judecătoriei". Nici unu felu de plată nu se va lua pentru acesta adeverire. De se va intempla a nu putea găsi negutatorulu catastisele sale pînă la sfirsitulu anului, va avea sorocu încă de trei luni din anului urmatoru, în curgerea cărui sorocu va fi neaperatu datoru a le infatisa la tribunalu spre inchiare. Înscrierea într'aceste catastise se va urma după randulu datei, fără a se lasă locu deschisu, nici a se face vr'unu adaosu pe margine.

Negutatorii voru fi datori a tenea aceste catastise la pestrare în curgere de dece ani.

Judecătoria poate se primească catastisele cele tenute după oranduiala, spre a face dovada între negutatori pentru fapte și pricini de negotu.

Catastisele ce suntu datori a tenea negutatorii, și în carii nu se voru fi paditu randuelile mai susu însemnate, nu voru fi primite nici a sa infatisa, nici, a face dovada la judecata spre folosulu celoru ce le voru fi tenutu, padindu-se inse și tote câte se voru rândui la cartea pentru falimentu și bancrute.

Judecata poate porunci a sa da în cunoscinta partei celei interesate catastisele-jurnalu și alu catagrafiiloru; inse numai la prigoniri de moștenire, de impartela intra tovarasi, și la intemplare de falimentu.

În cursulu unei prigoniri judecătorul poate, seu după cererea partei interesate, seu și de la sine, se poruncesca a sa aduce înaintea judecatei catastisele, spre a scote dintr'însele numai câte privescu la acea prigonire.

Candu catastisele ce s'au adusu de buna voia, ori s'au cerutu, ori s'au poruncitu a se aduce la judecata, se afla în locuri depărtate de tribunalulu ce a intratu în cercetarea pricinei, judecătoria poate se poftesca pentru acesta în scrisu pe tribunalulu localu ca să le cercetede, sa asterna o practica de cuprinderea loru, și se o tramita la tribunalulu unde se cauta pricina.

Candu o parte fagaduesce a da credementu la catastisele ceia-l-alte, și acesta nu voesce ca se la aducă la judecata, atunci judecătoria poate să propună juramentu partei ce a facutu cererea.

Contractului de tovarasia se reguleda după pravila civilă, după pravilile cele în parte ale negotului și după tocmelile tovarasiloru.

Pravila cunosce trii feluri de tovarasii negutatoresci, adică: tovarasia în nume cuprindetoru, tovarasia în comandită, și tovarasia anonima.

Tovarasia în nume cuprindetoreste aceea ce făcut prin contractu doue seu mai multe fete, și care are dreptu scopu negotiulu sub o firma tovarasesca.

Firma nu poate coprinde altu nume, de catu numai dintr'ale tovarasiloru.

Tovarasii în nume cuprindatoru, iscaliti în inscrisulu de tovarasia, sînt între dinsii fia-care respundetoru și platnicu (solidaru) de tote legăturile și datoriile tovarasiei pentru toți cea-l-alți, de și l'a iscalitu numai unulu din tovarasi, destulu numai se fia sub-firma tovarasesca.

Tovarasia în comandită se face prin contractu între unulu seu mai mulți intovarasiti de o potriva respundetori și platnici fie-care pentru toți, și între unulu sau mai mulți intovarasiti numai cu punere de capituluri, carii aceștia se numescu comanditari sau tovarasi în comandită. Acesta tovarasia se numesce sub unu nume tovarasescu care neaperatu trebuie să fia alu unuia seu mai mulți dintre tovarasii respundetori și platnici, iaru nu dintre comanditari.

Candu sînt mai mulți tovarasi platnici și anume respundiatori unulu pentru altulu, ori de carmuiescu aceștia toți împreună ori de carmuesce unulu sau mai mulți pentru toți, atunci tovarasia este într'aceeași vreme, tovarasia în nume coprindatoru despre dinsii, și tovarasia în comandită despre cei puitori numai de capitaluri.

Numele unui tovarasi comanditaru nu poate face parte a firmei tovarasesci.

Tovarasiulu comanditaru se supune a se impariasi la paguba numai pînă la împlinirea capitalului ce a pusu, seu ce s'a legatu ca se pue în tovarasia.

Tovarasulu comanditaru nu poate face nici o faptă de carmuire, nici a fi întrebuințată în trebile și pricinile tovarasiei, nici chiaru în putere de vechiletu.

Tovarasiulu comanditaru, urmandu împotriva articolului de mai susu, se indatoreza a fi platnicu în tocmai și de o potriva cu tovarasii cei în nume cuprindatori pentru tote îndatoririle și legăturile tovarasiei.

Tovarasia anonima (fără nume) nu este sub nume tovarasescu, adică nu se arata prin numele nici unuia din tovarasi.

Felulu întreprinderii hotarasce și felulu numirei sale.

Se carmuesce prin vechili vremelnici, supuși schimbarei, tovarasi sau nu tovarasi, plătiți sau fără plata.

Carmuitorii ei sînt respundatori numai pentru împlinirea insarcinarei pusă asupra-le prin vechiletu, și pentru ca carmuiescu, ei nu suntu supuși la nici o îndatorire nici pe sema loru, nici pe sema societății despre câte privescu la legăturile tovarasiei

Tovarasii societății anonime nu suntu respundetori la pagube, de catu numai fia-care pe suma ce a pusu în tovarasia.

Capitalulu tovarasiei anonime se imparie în actii, și se sub-imparie în cupone de actia de o potriva suma.

Actia se poate face sub forma de inscrisu platnicu către infatisatoru. La acesta intemplare, mutarea stapanirei actiei se sevirsesce prin singura trecere a înscrisului din mana în mana.

Proprietatea actiiloru se poate înființa prin înscriere în catastisele tovarasiei; la asemenea intemplare, mutarea acei proprietăți se face prin înscriere formala a instreinarei în pomenitele catastise sub iscalitura însuși a instreinatorului actiei sau a vechilului seu.

Tovarasia anonima nu se poate înființa de cat cu slobodenia Domnulul, și priimirea formala a inscrisulul tovarasie.

Poate și capitalulu tovarasiloru în comandită să se fără, abatere inse din regulile asedate pentru tovarasiile în comandită.

Tovarasiile atatu în nume coprindietoru catu și în comandită, trebuie neaperatu a se întocmi prin înscrisuri sau adeverita de judecătorie, seu numai sub a însuși tovarasiloru iscalitura însă la acesta din urma intemplare, trebuie se se facă atâtea cărți, câți tovarasi sînt, în catu se aibă fia-care câte una.

Tovarasiile anonime nu se potu infiintia, de catu prin acte publice potrivitu cu coprinderea articoliloru 36 și 44

Nici o dovadă prin martori nu poate fi primită împotriva și peste coprinderea acteloru de tovarasia nici asupra celoru ce s'aru aduce spre dovada ca s'au disu înaintea actului, la întocmirea lui, seu în urma-i.

Prescurtarea acteloru de tovarasia în nume coprindetoru și în comandită trebuie să se dea, în sorocu de cinci-spre-dece dile de la data loru, la cancelaria tribunalului localu, unde, este asediata casa tovaresesca de negotiu, ca să se treca la condica, și se se lipsescu, spre sciinta publicului, trei luni în sala judecatei, publicându-se și prin Buletinu. Candu tovarasia are mai multe case de negotu asedate în deosebite judetie, darea, trecerea la condica și lipirea acestei prescurtări se voru face la tribunalulu fia-cărui județu. De nu se va padi vreuna din aceste formalități, tote faptele tovarasiei suntu nemicite și de nici unu fololosu pentrtovarasi; iar interesele strainiloru nu se potu vatema nici cumu din lipsa acestoru formalități.

În prescurtare trebuie să se coprinda: numele, poreclile, calitățile și locuintele tovarasiloru, afară de ale actionariloru sau comanditariloru, firma tovarasiei, arătarea tovarasiloru celoru împuterniciți de a cauta trebile, de a carmui și a iscăli pentru tovarasia, - suma capitaluriloru, puse sau hotărîte a se pune prin actii sau în comandită, - vremea candu trebuie să incepa, și candu trebuie să se sfirsesca tovarasia.

Prescurtarea acteloru de tovarasia se adevereda pentru actele publice, cu iscalitura tribunaluriloru locale; iar pentru cele sub numai iscalitura tovarasiloru, de către toți aceștia, dacă tovarasia este în nume coprindatoru, și numai de către tovarasii cei împreună respundatori, (solidari), sau de către carmuitori, de este tovarasia în comandită, fia, ori nu, împărțită în actii.

Porunca Domnului, ce intaresce tovarasiile cele anonime, va sta lipita spre sciinta publicului, împreună cu inscrisulu de tovarasia, și într'același sorocu de vreme, asemanatu în tote cu cele cuprinse în art. 41.

Neprecurmarea tovarsiei, după sfirsirea sorocului seu, se va dovedi printr'o aretare înscrisă a tovarasiloru. Acesta, aretare și tote actele cuprindetore de desfacere de tovarasia mai înainte de soroculu celu hotaratu prin actulu ce a fostu asediat'o, ori ce schimbare, sau tragere de tovarasi, tote tocmelile sau punturile cele noua, ori ce schimbare, la suntu supuse la formalitățile randuite în articolile 41, 42, și 43 Cei ce nu voru padii aceste formalități, pe lîngă osinda hotarita prin paragrafulu din urma alu Art. 41, voru fi pedepsiți și corectionalu, perdendu dreptulu de a alege sau de a fi aleși judecători la tribunalulu de comerciu, de a le fi mariuria priimita la judecata sau voru fi osinditi a plati, spre pedepsa, de la una suta pînă la trei miie lei la cutia arestatiloru. Judecătoria competența va putea se'i osindesca, după intemplari, sau la tote aceste împreună, sau numai la una, sau la doue.

Afară de cele trei feluri de tovarasii susu numite, pravila mai cunosce intovarasirile negutatoresci în impariasire.

Aceste intovarasiri privescu la una, sau la mai multe lucrări de negotu; se intocmescu pentru lucrulu de întreprindere, în formele invoite, după partea ce se cuvine fie-cărui și după condițiile asediate între impariasitori.

Intovarasirile în impariasire se potu dobîndi prin aretarea catastiseloru a corespondintei, seu prin dovada cu marturi, de va găsi cu cale tribunalulu a o priimi.

Intovarasirile negutiatoresci în impariasire, nu sînt supuse la formalitățile orînduite pentru cele-l-alte tovarasii.

Ori ce prigonire între tovarasi și pentru pricini de tovarasia, se va judeca prin judecători aleși (arbitri). Eretocrisia, la asemenea prigoniri, se socotesce ca unu tribunalu de anteia cercetare.

Hotărîrea aleșilor judecători va avea apelatie la inaltulu Divanu, seu la Tribunalulu de comerciu, de se va margini cererea la lei cinci sute capitalu, însă candu nu se voru fi invoitu mai înainte în scrisu prigonitorele părți a se lapeda de dreptulu de apelatie.

Oranduirea judecatoriloru celoru aleși se face prin inscrisu sub iscalitura prigonitoreloru părți, și adeveritu de judecătoria.

Soroculu în care are se se isbranesca judecata, se hotaresce, de catra prigonitorele părți candu oranduescu judecători aleși; și de nu se invoescu asupra sorocului, atunci se va hotărî de catra tribunalu.

Candu unulu seu mai mulți din tovarasi nu voiescu se oranduiasca judecători aleși, atunci în loculu celui, seu celoru ce n'au alesu, îi oranduesce tribunalulu de sine.

Prigonitorele părți dau înscrisurile și tacrirurile loru judecatoriloru celoru aleși, fără nici o formalitate de judecată.

Tovarasiulu ce zabovesce a da înscrisurile și tacrirurile sale, se supune a le da, prin porunca judecătoriei, în sorocu de dece dile.

Judecătorii cei aleși potu prelungi, după trebuinta, soroculu celu pentru darea inscrisuriloru.

De nu se innoesce soroculu darei inscrisuriloru, seu de s'a sfirsitu soroculu celu nou, judecătorii aleși hotarescu pricina după cercetarea inscrisuriloru și a tacriruriloru ce li s'au datu.

Candu judecătorii cei aleși nu se unescu la hotărîre, și câți sînt cei ce nu se unescu, atâția suntu și cei ce se unescu, atunci însuși ei cu totii alegu unu altu judecatoru peste dinsii (supralesu), fără de a se intreba cei ce se judeca, de voiescu seu nu, dacă inse nu s'a oranduitu în compromesulu prigonitoreloru părți. - Candu jndecatorii cei aleși nu se unescu la numirea supra alesului, atunci ilu oranduesce tribunalulu.

În hotărîrea judecatoriloru celor aleși trebe se se arate curatu și deslusitu cuvintele pe carii este intemeiatu;-hotărîrea se depune la cancelaria tribunalului: - hotărîrea se pune în lucrare fără nici o prefacere și schimbare, inse după cuprinderea articolului 313 din Regulamentulu organicu; se trece la condica după o poronca a Presidentulni tribunalului, care este datoru a o da simpla fără nici o adăugire și negresitu în sorocu de trii dile de la depunerea chartiei la cancelaria.

La randuelile de mai susu suntu supuși de o potriva: veduvele, moștenitorii seu cei ce aducu obrazulu celoru intovarasiti.

De sînt interesați într'o prigonire de tovarasia comercială niscare-va nevirsnici, epitropulu loru nu poate se se lapede de-a dreptulu de a da apelatie în potriva hotărîrei judecatoriloru celoru aleși.

Tote jalbile în potriva tovarasiloru celoru neinsarcinati cu lămurirea socoteliloru tovarasesci, în potriva veduveloru loru, a mostenitoriloru loru, seu a celoru ce a u avea vre unu dreptu din partea loru, se prescriu, (adică 'și perdu dreptulu de reclamația) în sorocu de cinci ani, socotiți de la sfirsitulu sau desfacerea tovarasiei, candu cartea de tovarasia ce areta catu are sa fia, sau actulu de desfacere s'a lipitu, spre sciinta publicului în sala tribunalului, și s'a trecutu la condica după coprinderea articoliloru 41, 42, 43 și 45, și candu, după împlinirea acestei formalități, nu s'a precurmaiu pentru dinsii prescripția (paragrafia) prin nici o pornire de jalba către judecata.

Nimine pe viitoru pamintenu sau strainu nu va putea să se negutatoresca în principatu, dacă mai anteiu nu va fi îndeplinită formalitatea prescrisă prin Art. 335 din Regulamentulu organicu.

Ori-care, negutatoru fiindu, se va căsători, este datoru ca, în sorocu de trei luni din diua căsătoriei sale, se înfățișeze negresitu foia sa de zestre, precumu și insemnarea daruriloru din 'naintea nuntei la judecătoria spre înscriere în condica tribunalului, asemenatu cu dispositiile aceluiași articolu 335 din Regulamentulu organicu. Celu ce va urma împotriva, se va pedepsi la intemplare de falimentu, ca unu bancrutaru mincinosu.

Ori-care din străini nu se va fi căsătoritu aici, și se negutatoresce în principatu, de va voi a-și urma negoiulu pe viitoru, va fi datoru a infatisa la judecătoria, în sorocu de sese luni, socotite din dioa punerei în lucrare a acestei condici, foia de zestre sau actulu doveditoru a starei sociei sale, imputernicitu cu formala adeverire; iar neavindu aceste acte în originalu, va aduce copii adeverite cu același chipu. - Înscrierea acei foi de zestre sau actu de căsătoria se va urma după Art. 335 din Regulamentulu organicu.

Ori-ce carte de judecată, care va hotărî deosebirea sau despărțirea dintre casnici, sau siguranța zestrei între soți, din carii unulu va fi negutatoru, va trebui se stea lipita în perilipsisu, doue luni la judecătoria locului unde se negutatoresce barbatulu sau muierea. - Sotiulu negutatoru, care nu va padi formalitate, intemplandui-se falimentu, va fi supusu la pedepsa hotărâtă prin alinia 2 a Art. 65

Bursa de comerciu este adunarea de negutatori, de capitani de corăbii, de mijlocitori de scambu și de samsari, ce se urmeda sub cea de aproape privighere a Domnului.

Resultatulu tocmeliloru și alu negotiatiei politeloru ce se savirsescu la bursa, hotaresce cursulu monedeloru și alu politeloru, alu prețului marfuriloru, alu asigurariloru, alu navlului, alu transporturiloru pe uscatu sau pe apa, alu zapiseloru Statului și altoru asemene, alu caroru cursu este priimitoru de a se insemna pe fia-care di pînă unde s'a suitu ori s'a coboritu.

Aceste osebite cursuri se dovedescu prin adeverirea mijlocitoriloru de scambu și a samsariloru după regulile ce se voru întocmi de administrație.

Pravila cunosce pe mijlocitorii de scambu și pe samsari ca nisce fete inlesnitore a fapteloru de negotu.

Mijlocitorii de scambu și samsarii se afla prin tote orașele unde este bursa de comerciu, și se oranduiescu de Domnu.

Numai mijlocitorii de scambu asedati în forma cerută de pravila, au dreptulu de a mijloci la negotiatia sau vendarea și cumpărarea zapiseloru Statului și a altoru asemene; de a sevirsi pe socotela altuia negotiatia politeloru sau a bileteloru la ordinu, și a tuturoru tidulelor ce se potu negotia și de a le adeveri cursulu.

Sînt samsari de mărfuri, samsari de asigurări, samsari dragomani și inchirietori de corăbii, samsari de transportu pe uscatu și pe apa.

Samsarii de mărfuri, asedati în chipulu cerutu de pravila, au numai ei dreptulu de a fi mijlocitori la vendarea și cumpărarea marfuriloru și de a le adeveri cursulu; - samsarii de o potriva cu mijlocitorii de scambu, sevirsescu vendarea și cumpărarea materieloru metalice.

Samsarii de asigurări alcatuescu contractele sau cartuliile de asigurări, le iscalescu și incredinteda costulu asigurări pentru tote călătoriile de pe mare sau de pe riuri.

Samsarii dragomani și inchirietori de corăbii slujescu dreptu mijlocitori la inchiriare de corăbii; osebitu de acesta, numai ei au dreptulu de a tălmaci, intemplandu-se vre-o prigonire infatisiata la tribunaluri, arătările la vama și la alte dregatorii, contractele de inchirieriele corabiiloru, cartuliile de mărfurile încărcate în corabie, și tote cele-l-alte înscrisuri de negotu, a caroru talmacire ar fi trebuinciosa spre a sa dovedi cursulu navlului. La prigonirile comerciale și pentru slujba vamiloru numai ei voru fi tălmaci la toți streinii stăpîni de corabie, negutatori slujbasi de vase, și alți omeni de mare și de riuri.

Unulu și acelasu obrazu, dacă cartea Domnesea prin care se orinduesce îi da voia, și slobozenia poate să fia într'aceeași vreme mijlocitoru de scambu, samsaru de mărfuri sau de asigurări, și samsaru dragomanu inchiriatoru de corăbii.

Samsarii de transportu pe uscatu și pe apa, asedati după pravila, au numai ei dreptulu, la locurile unde voru fi asezati, de a mijloci la tocmelile de transporturi pe uscatu și pe apa; daru, la nici o intemplare și sub nici unu felu de pricinuire, nu potu face lucrări de a le samsariloru de mărfuri, de asigurări, sau de ale dragomaniloru inchirietori de corăbii, insemnati la articolile 75, 76 și 77

Câți au facutu falimentu, nu potu sa fia mijlocitori de scambu, nici samsari, de nu se voru fi restatornicitu după pravila.

Suntu datori a insemna într'insulu pe fia-care di, și după randulu dateloru, fără raseturi, adăugiri intra randuri nici stramutari, și fără scurtari nici cifre, tote condițiile venderiloru, cumparariloru, asigurariloru, a negotiatiiloru, și cu unu cuventu, a tuturoru lucrariloru făcute prin canalulu loru.

Mijlocitorulu de scambu seu samsarulu nu e volnicu, la nici o intemplare și sub nici unu felu de pricinuire, a face lucrări de negotu seu de banca pe sema și socotela sa. Nu poate se aibă parte la nici o întreprindere de negotu nici de-adreptulu, nici impiedisatu sub nume strainu. Nu este volnicu nici a primi în creditu nici a plati din banii sei, pe sema celoru ce 'l au insarcinatu, socotindu-se ca unu simplu casieru și unu depositaru alu acestora.

Nu poate se chedasuesca îndeplinirea tocmeliloru ce se sevirsescu prin a sa mijlocire.

Ori-ce urmare în potriva dispositiiloru celoru din urma doue articole, judecându-se de tribunalurile corectiunale, se va pedepsi cu redicarea dreptului meseriei mijlocitorului de scambu seu a samsarului, și cu unu strafu care nu va putea covirsi nici odată suma de trei mie lei, fără a perde pentru acesta prigonitorele părți dreptulu de a cere de la dinsii pagubile și chieltuelile pricinuite .

Nu se mai poate orandui mijlocitoru de scambu ori samsaru acela care se va fi scosu odată pentru vina preveduta prin Art. de mai susu.

La intemplare de falimentu, veri-ce mijlocitoru de scambu seu samsaru se va judeca ca unu bancrutu.

Comisionaru este acela ce lucreda în însuși numele seu sau sub o numire tovarasesca, pe sema și socotela celui ce 'lu a insarcinatu.

Datoriele și drepturile comisionarului care lucreza în numele unui insarcinatoru, privindu-se despre acesta, se cuprindu în pravila civilă a terei la capulu alu 19, Partea a III pentru vechiletu, și acesta pînă se va alcătui condica civilă cea noua.

Totu comisionarulu ce a facutu înaintări de bani pe sema de mărfuri pornite către dinsulu din vre o alta piața spre a se vinde în socotela insarcinatorului, are privilegiu de a'și trage, înaintea ori cărui altu creditoru, banii ce a inaintatu, dobindile și cheltuelile, din pretulu marfuriloru, de suntu în mana sa, în magaziele sale, sau depuse în vre o magazia publică, sau dacă, mai înainte de a fi sositu mărfurile, poate dovedi printr'o cartulia de încărcare în corabie, sau printr'o carte de caratu ca mărfurile s'au pornitu către dinsulu.

De s'au vendutu și s'au predatu mărfurile în socoteala insarcinatorului, comisionarulu are precădere de a lua din pretiulu vendarei marfuriloru, înainte de cei-l-alți creditori ai insarcinatorului, suma ce va fi inaintatu, dobindile și cheltuelile.

Tote împrumuturile, inaintarile de sume, sau plati, ce va fi facutu comisionarulu pe sema de mărfuri depositate la vre o dregatoria, sau date în pestrare la o a treia față de vre o persona sediatore în loculu de locuinta alu comisionarului, nu dau precădere de plată comisionarului, sau pestratorului fără numai candu va fi avendu inscrisu adeveritu de judecătoria, doveditoru de asemenea precădere, și aretatoru de suma baniloru, de felurimea marfuriloru și de catatimea loru.

Comisionarulu ce se insarcineda cu transporturi pe uscatu sau pe apa, este datoru a înscrie în catastichulu seu jurnalu aretarea firei și a catatimei marfuriloru și chiaru a pretiului loru, de i se va cere.

Elu este respundetoru pentru ajungerea marfuriloru și a lucruriloru de comisionu la soroculu hotaratu prin scrisorea de caratu, candu se va dovedi ca intardierea s'a pricinuitu din neingrijirea comisionaralui de a lua despre acesta măsurile cuviinciose.

Este asemenea respundetoru pentru stricăciunile sau perderea marfuriloru și a altoru lacruri de comisionu, afară numai de se va fi facutu vre o împotriva tocmela în cartea de caratu, sau de se voru fi pricinuitu acelea din vre o neaperata intemplare aperatore de ori-ce banuiala despre neingrijirea comisionarului.

Asemene este respundetoru pentru faptele și urmările comisionaralui celui de alu duoilea, către care elu adreseda mărfurile.

Marfa esita din magadia vendetorului sau a espeditorului se calatoresce, afară de vre o împotriva tocmela în risicu-pericolu a stapinului ei, care însă poate se traga în judecata pe comisionarulu și carausulu insarcinatu cu transportu.

Cartea de caratu inchipuesce unu contractu între espeditoru și carausu, sau între espeditorii, comisionaru și carausiu.

Cartea de caratu trebuie se aibă data, - se arete firea și greutatea sau mesura lucruriloru de caratu, - soroculu în care are să se sevirsesca transportulu; - trebuie se arate - numele și locuinta comisionarului, de va fi, printr'a căruia mijlocire se face transportulu - numele aceluia la care este adresată marfa, - numele și loculu locuinței cărăușului; - către acestea pretiulu caratului, despăgubirea ce s'aru cuveni pentru intardierea caratului. - Se iscalesce de espeditoru sau de comisionaru. - Arata pe margine mărcile și numerele locuriloru de caratu. - Comisionarulu prescrie fără a lasă locu albu cartea de caratu într'unu registru datu de către tribunalu cu insemnare de suma foiloru și cu sahulu Presidentului lui trasu pe fia-care foia.

Carausulu este respundetoru pentru perderea lucruriloru de caratu, afară de neaparate intemplari; - este asemene respnndetoru pentru tote stricaciunele, afară de cele ce vinu din chiaru smintela lucrului sau dintr'o neaperata intemplare.

Candu din pricina unei neaperate intemplari, nu s'a sevirsitu transportulu la soroculu celu tocmitu, atunci nu se poate cere de la carausu nici o despăgubire cu cuventu de intardiere.

Primirea lncrurilor transportate și plata prețului de caratu stinge ori ce reclamația împotriva cărăușului.

Candu priimitorulu nu voiesce sau se impotrivesce a priimi lucrurile transportate, starea loru se adevereda și se dovedesce de omeni cu sciinta numiți de presidentulu tribunalului localu, sau de subu-carmuitori pe unde lipsesce tribunalulu. - Presidentulu tribunalului poate se hotărască depunerea, sau secuestrarea, și în urma transportarea mărfii într'o magazie publică. Asemenea poate porunci și ca se se venda dintr'însă în folosulu cărăușului pînă la împlinirea prețului chiriei de caratu.

La legiuirile ce se cuprindu într'acestu titlu suntu supuși de obsce și stapinii de vase, intreprindetorii de deligentie și de trasuri publice.

Tote cerile în potriva comisionarului și a cărăușului pentru perderea sau stricăciunea marfuriloru, se precurma prin (paragrafia) prescripție de sese luni, pentru tramiterile de mărfuri ce se făcut în coprinsulu terei Romanesci; și de unu anu, pentru cele ce se făcut afară din Principate, socotindu-se inceputulu paragrafiei pentru pierdere, din diua în care aru fi trebuitu să se sevirsesca transportulu marfuriloru, și pentru stricăciune, din diua în care se voru fi priimitu acele mărfuri; iar cererile cele pentru fapte viclene și de rea credința nu se supunu la aceste paragrafii.

Cumpărările și vendarile se dovedescu prin acte publice, (adică adeverite de vre o dregatorie), prin acte sub iscalitura în parte, prin prescurtare de socotela încheiată de mijlocitorulu de scambu sau de samsaru, și care trebuie a fi iscălită de tocmitorele părți, printr'o fatura, priimita dreptu buna de cumparatoru, prin corespondintia prin catastisele tocmitoreloru părți, și candu tribunalulu va găsi cu cale, prin dovada cu marturi.