Pentru îndatoririle sindiciloru

Dacă punerea pecetieloru nu se va fi urmatu mai înainte de oranduirea sindiciloru, aceștia voru cere de la tribunalu sevirsirea acestei lucrări.

Judecătorului-comisaru va putea, asupra cererii sindiciloru, ai lasă sa nu pune sub peceți sau ai imputernici sa scota; 1-iu hainele, tolele, mobilele și lucrurile trebuinciose falitului și familiei sale; tote aceste se voru elibera prin voia ce va da judecătorului-comisaru după foia ce'i voru arata sindicii; 2-lea lucrurile supuse la grabnica stricăciune, sau la invederata scădere de pretu; 3-lea lucrurile carii servescu la uneltirea comerciului falitului, dacă acesta uneltire nu poate inceta fără paguba creditoriloru. - Lucrurile coprinse într'aceste din urma doue paragrafuri se voru insemna cu pretiulu loru pe o foia de către sindici, fața cu judecătorului-comisaru care va sub-semna jurnalulu.

Vendarea lucruriloru supuse la stricăciune, sau la grabnica scădere de pretu, sau a cărora ținere este pricinuitore de grea chieltuiala; asemenea și uneltirea întreprinderii de comerciu a falitului se va urma prin sîrguința sindiciloru și cu voia judecătorului-comisaru.

Catastisele se voru scote de sub peceți și se voru da sindiciloru de către judecătorului-comisaru, care le va încheia la finitu, arătându numerulu foiloru fia-cărui catastihu, și numele sindiciloru la carii le va da. Judecătorului-comisaru va insemna pe scurtu în jurnalulu seu starea în care se voru afla catastisele. - Polițele și bileturile carii voru avea scadinta loru în scurta vreme, sau voru fi supuse la priimire, sau pentru carii va trebui a se lua mesuri asiguratore, se voru scote asemenea de sub peceți de către judecătorului-comisaru, se voru descrie și se voru da sindiciloru spre a împlini banii. O insemnare coprindatore de sumele fia-cărui dintr'acele zapise, de numele și domiciliulu datoriloru, și de soroculu platei, se va da judecătorului-comisaru. - Cele-l-alte credite se voru stringe de sindici sub dare de chitanța din parte-le. Scrisorile adresate către falit se voru da sindiciloru carii le voru deschide. Falitulu va putea să se afle fatia la deschiderea loru, de va fi aici.

Judecătorului-comisaru, luându în bagare de sema starea cea în vedere a trebiloru falitului, va putea, sa propună liberarea lui vremelnicesce cu voia înscrisă data de tribunalu. - Dacă tribunalulu va da acesta voia, va putea sa indatorede pe falitu a da chedasie pe omu sub osinda de a plati chedasiulu, de nu'lu va aduce candu se va cere, o sumă ce se va hotărî de tribunalu, și care va fi în folosulu mesei creditoriloru.

Dacă judecătorului-comisaru nu va propune slobodirea falitului, acesta va putea sa infatisede cererea sa la tribunalu, care va judeca și va da hotărîrea sa întru acesta, după ce mai anteiu va asculta pe judecătorului-comisaru.

Falitulu va putea sa dobândească, pentru dinsulu și pentru familia sa, din starea ce va avea, ajutoare de hrana; aceste ajutoare se voru hotărî de către tribunalu după propunerea sindiciloru.

Sindicii voru chema pe faliți spre a se afla fața la cercetarea și incheerea catastiseloru. - De nu va veni, se va indatora să se infatisede în sorocu de patru-deci și optu ore celu multu, - și de va avea, și de nu va avea, falitulu voia înscrisă de slobodire, va putea să se înfățișeze prin vachilu de va arata însă, pentru nevenirea sa, pricini bine cuventate și cunoscute de judecătorului-comisaru.

Dacă bilantulu nu se va fi datu de falitu, sindicii ilu voru face îndată, ajutanduse cu catastisele și chartiele falitului precumu și cu sciintele ce voru putea lua, și'lu voru depune la cancelaria tribunalului.

Judecătorului-comisaru este volnicu a asculta pe falitu, cumu și pe scriitorii și slujbasii sei și pe ori ce alta persona, atatu pentru ceea ce privesce la întocmirea bilanțului, catu și asupra priciniloru și imprejurariloru falimentulului.

Candu unu negutatoru se va da pe față de falitu în urma morții sale, sau candu falitulu va muri în urma dării pe fața a falimentulnl, veduva lui, copiii lui moscenitorii lui, voru putea să se infatisede, sau înșii, sau prin vechilii, la facerea bilanțului, precumu și la tote cele-l-alte lucruri asupra falimentului.

În curgerea celoru d'anteiu trei dile după oranduirea sindiciloru, aceștia voru cere de la tribunalu radicarea pecetiloru, și se voru indeletnici la catagrafia averei falitului, care va fi fața sau se va chema cu chipu oficialu a veni.

Catagrafia se va face de sindici în doua esemplare cu chipu treptatu, după cumu se voru radica și pecețile, și fața cu judecătorului-comisaru, care va iscăli, pe fie-care di, ceea ce se va fi lucratu; unulu dintr'aceste esemplare se va depune la cancelaria tribunalului în sorocu de doue-deci și patru ore, iaru cela-l-altu va remanea la sindici. - Sindicii suntu volnici a se ajuta, la facerea catagrafiei și la prețuirea lucruriloru, cu ori-cine voru socoti de cuviință. - Se voru protocoli de isnova tote lucrurile care după coprinderea Art. 213 nu se voru fi pusu sub peceți, și a cărora catagrafia și prețuire se va fi facutu.

La întâmplare de a se da pe fața falimentulu după mortea datorului, dacă nu se va fi facutu catagrafia mai înainte de darea pe fața a falimentului, sau la intemplare de a muri falitulu mai nainte de începerea catagrafiei acesta lucrare a catagrafiei se va face îndată, după formele prescrise la Art. de mai susu, și fața cu moscenitorii, carii, nevoindu a veni, se voru chema cu chipu oficialu.

La ori ce falimentu, sindicii în curgere de cinci-spre-dece dile socotite din diua oranduirei loru, (sau de se voru fi numitu alții, sau de se voru fi intaritu cei vremelnici), suntu datori sa dea judecătorului-comisaru o relație sau prescurtare de starea cea în vedere a falimentului, de pricinile cele mai de căpetenie ale acestuia, precumu și de firea ce poate avea falimentulu. - Judecătorului-comisaru va supune îndată tribunalului acea relație împreună cu bagarile sale de sema. De nu i se va da de sindici în soroculu de mai susu, judecătorului-comisaru va incunosciinta tribunalului, arătându'i și pricina intadierei.

Procurorulu tribunalului va putea sa merga la salasluinta falitului și să se afle fața la facerea catagrafiei. - În tota vremea, elu va avea dreptulu de a cere sa i se impartasesca tote actele, catastisele sau chartiele atingatore de falimentu.

După sevirsirea catagrafiei, mărfurile, banii, zapisele, catastisele, chartiele și ori-ce lucru miscatoru alu datorului, se voru da sindiciloru carii voru isscali de a loru priimire din josulu catagrafiei.

Sindicii nu voru inceta indeletnicindu-se, sub privigerea judecătorului-comisaru, întru împlinirea datoriiloru ce va avea se priimesca falitulu.

Tribunalulu va putea, după ce va asculta pe pe falitu, sau ilu va chema formalu ca sa'lu intrebe, sa dea voia sindiciloru de a vinde lucrurile miscatore sau mărfurile. - Va hotărî dacă vendarea urmeda a se face prin buna tocmela sau prin medatu.

Sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, chiemandu-se însă și falitulu, să între la învoiala pentru tote prigonirile atingatore de masa, cumu și pentru acelea ce privescu la drepturi și la prigoniri pentru lucruri nemiscatore. - Dacă lucrulu de prigonire, pentru care se face învoiala, este, de unu pretu nehotaratu, sau mai presusu de trei sute lei, învoirea nu va avea tărie de nu se va adeveri de tribunalu. - Falitulu se va chiema la adeverire, și va avea totu-de una dreptulu de a se împotrivi. Împotrivirea lui va fi indestula ca sa oprească învoirea, dacă acesta va privi la lucruri nemiscatore.

Dacă falitulu se va slobodi de sub arestu, sau dacă va dobîndi voia înscrisă de slobodire, sindicii voru putea sa'lu întrebuințeze ca se'i inlesnesca și se'i lumineze întru carmuirea loru; judecătorului-comisaru va hotărî condițiile lucrarei lui.

Banii ce se voru aduna din vendari și din impliniri, scadindu-se mai anteiu tote cheltuelile, se voru depune îndată la tribunalu. În curgerea celoru d'anteiu trei dile de la priimirea fia-carei sume de către sindici, aceștia voru fi datori a arata judecătorului comisaru dovada înscrisă ca a depus'o la tribunalu; iaru urmandu împotriva, voru fi datori sa plătească și dobinda pentru dilele ce voru trece mai multu. Banii ce se voru da la tribunalu de către sindici și de către alte obraze în socotela falimentului, nu se voru putea slobodi, de catu după cerere înscrisă a sindiciloru, cercetata și priimita de judecătorului-comisaru. De se voru ivi impotriviri la luarea baniloru, sindicii voru fi datori a le desfiinta mai anteiu prin hotărîrea de judecată. - Tribunalulu poate să dea voie ca banii să se sloboda de-a-dreptulu în mana creditoriloru după o foie de împărțire facuta de sindici, și încredințată de judecătorului-comisaru.

După intrarea loru în lucrare, sindicii sînt datori sa face tote actele trebuinciose spre asigurarea drepturiloru falitului asupra datoruiciloru sei, sau prin rafuire îndată a datoriei, sau prin secuestru, sau prin zalojire, și acestea în numele masei creditoriloru. - Asemene mesuri voru lua și pentru lucrurile nemiscatore ce aru descoperi ca suntu ale falitului.

Îndată după hotărîrea asupra dării pe fața a falimentului, creditorii voru, infatisa la tribunalu zapisele și documentele originale pentru sumele ce voru avea se primească, împreună cu copii sub a loru iscalitura, carii, protocolindu-se de judecătoria din cuvent în cuvent cu originalele loru, se voru da la grefa, și cereditorii, din preuna cu zapisele originale și documentele, voru lua adeverinta dela grefieru pentru depunerea copieloru. Copiele se voru prescria asemenatu întru tote cu cele originale adică cu cuvintele drese cu cele șterse și cu cele adăugate printre linii.

Creditorii carii, la oranduirea sindiciloru celoru deseversiti, după glasuirea Art. 206, nu voru fi datu zapisele și documentele loru, se voru insciinta, îndată, prin glasulu Buletinului și prin adrese din partea judecătoriei, ca trebe se se arate sau înșii, sau prin vechilu, în sorocu de doua-deci de dile socotite de la diua insciintarii prin Buletinu, la sindicii falimentului cu zapisele și documentele originale de sumele ce voru avea se ia, ori, de voru voi mai bine, se voru infatita la tribunalu, ca protocolinduse, se se depue acolo copiele potrivitu cu dispositiile Art. 235 - Pentru creditorii salasluiti în principatu, și în locu deosebitu de alu asiedarii tribunalului, acestu sorocu se va mari cu o di de fia-care sese ore de depărtare între loculu asiedarei tribunalului și salasluinta creditorului. - Iaru pentru creditorii salasluiti afară din principatu, soroculu va fi de una suta doue-deci dile.

Cercetarea și adeverirea datoriiloru va începe în cele d'antei trei dile după împlinirea soroceloru hotărâte prin alinea anteia și a doua a Art. 236; - se va urma fără precurmare, și se va face la loculu, diua și ora arătată de judecătorului-comisaru, care acesta se va cuprinde neaparatu în insciintarea oranduita a se face creditoriloru prin articolulu de mai susu. Cu tote aceste, creditorii se voru chiema de isnova spre acestu sfirsitu prin adrese din partea judecătoriei precumu și prin Buletinu. - Zapisele și documentele de bani ce voru avea sa ia sindicii, se voru cerceta și se voru adeveri de judecătorului-comisaru; iaru celelalte se voru cerceta și se voru desbate între creditoru sau vechilulu seu și între sindici, fața aflându-se și judecătorului-comisaru care va alcătui jurnalu pentru acesta.

Totu creditorul, a cărui datorie se va fi cercetatu și priimitu, sau se va fi trecutu în bilantu, va putea să se afle fața la cercetarea și adeverirea zapiseloru și documenteloru celoru-l-alți creditori, și se dea dovedi împotriva adeveririloru ce se voru fi facutu, sau voru fi a se face; asemenea și falitulu va avea acestu dreptu.

Jurnalulu de adeverire va arata salasluinta creditoriloru și a vechililoru. - Va coprinde insemnare pe scurtu a zapiseloru și documenteloru, va face vorbire pentru cuvintele drese, pentru cele șterse și pentru cele adaogate printre rinduri, și va insemna dacă datoria este priimita sau prigonita.

Judecătorului-comisaru va putea totu-dea-una, și chiaru de sine, sa cera a se infatisa catastisele creditorului, sau să se aducă unu estractu după dinsele facutu de tribunalulu localu.

De se va priimi de buna datoria, sindicii voru trece pe originalulu fia-cărui zapisu sau documentu insemnarea urmatore sub a insile iscalitura. - "S'a priimitu între datoriile falimentului cutaruia, dreptu suma de .................... la ............." Judecătorului comisaru, va adeveri cu iscalitura sa acesta insemnare. - Fia-care creditoru, în sorocu de optu dile celu multu de la cercetarea și adeverirea datoriei sale, va fi datoru sa încredințeze înaintea sindiciloru și a judecătorului-comisaru ca acea datorie este adeverata.

Dacă datoria este prigonita, judecătorului-comissaru va putea, fără a chiema înaintea lui pe creditoru, se supună prin raportu pricina la tribunalu ca se o judece într'unu sorocu scurtu. - Tribunalulu va putea sa poroncesca ca se se facă cercetare asupra inprejurariloru fața cu judecătorului-comisaru, și să se chieme înaintea sa, persoanele ce aru putea sa dea deslușiri întru acesta.

Candu prigonirea asupra priimirei unei datorii se va da în cerctarea tribunalului, acestu tribanalu, dacă pricina nu este în stare de a fi judecata cu desevirsire mai 'nainte de împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 și 241 pentru persoanele salasluite în Principate, va porunci, după impregiurari, să se amâne sau să se facă adunarea creditoriloru pentu facerea concordatului, adică a invoielei între creditori și falit. - De va porunci tribunalul să se stringa adunarea, va putea sa hotărască de o camdata ca creditorulu, a cărui datorie se prigonesce, să se priimesca în chibzuirile acei adunări, cu o sumă ce se va insemna printr'aceeași hotărîre.

Candu prigonirea va fi în cercetarea tribunalului politicescu, tribunalulu de comerciu va hotara de trebuie să se amâne, sau să se infiintede stringerea adunarei pentru formarea concordatului; la acesta din urma intemplare, tribunalulu politicescu, unde se va afla prigonirea, va judeca, în sorocu scurtu și asupra jalbi sindiciloru incunosciintata creditorului prigonitu, și fără vre o alta procedura de urmeza a se priimi de o camu data datoria acelui creditoru, și pentru câtă suma. - Dacă datoria vre anui creditoru va fi în judecata tribunalului criminalu sau corectionaru, tribunalulu de comerciu va putea asemenea sa hotărască a se amana stringerea adunarei; iaru de va hotărî a se înființa acesta adunare, atunci nu va putea ca dea voia a se priimi vremelniceste datoria creditorului prigonitu și prin urmare acesta nu va putea sa ia parte la lucrările falimentului pînă cindu tribunalele competente voru hotărî asupra pricinei.

Creditorulu alu cărui privilegiu numai, ori ipoteca se va prigoni, va fi priimitu a lua parte la chibsuirile falimentului ca unu creditoru de randu.

După împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 și 241 pentu persoanele salasluite în Principatu, va începe lucrarea pentru facerea concordatului, și pentru tote operațiile falimentului, osebindu-se însă persoanele salasluite afară din Principatu, pentru carii se vorbesce în Art. 307 și 308

Creditorii, cunoscuți sau necunoscuți, carii nici se voru infatisa, nici voru sevirsi încredințarea la sorocele hotărâte spre acestu sfirsitu, nu voru intra dreptu partasi în împărțirea ce se va face baniloru mesei. Cu tote aceste, voru fi volnici se pornesca reclamațiile loru de împotrivire, însă numai pînă la sevirsirea acei împărțiri; chieltuelile impotrivirei voru fi totu-de-una în sarcina loru. - Împotrivirea loru nu va putea sa opresca sevirsirea impartiriloru poruncite de tribunalu; iaru facenduse împărțiri din nou mai înainte de a se da hotărîre asupra impotrivirei loru, acei creditori se voru coprinde pentru suma ce se va hotara vremelnicesce de tribunalu, și care se va tinea în reserva pînă se va da hotărîre asupra impotrivirei loru. - Dacă mai în urma se voru priimi de creditori, nu voru putea sa cera nimicu din cele mai dinainte împărțiri slobodite de judecătorie, daru voru avea dreptulu de a lua din banii și averea încă neimpartita, partea analoga ce li se cuvenia din cele de mai înainte împărțiri.