Pentru osebitele feluri de creditori și pentru drepturile loru la întîmplare de falimentu

Creditorulu care va avea la mana zapise ori polițe iscălite, girate sau chedasuite cu chipu împreună-respundetoru de către falitu și alții, împreună îndatorați carii și ei se voru afla faliți, va fi partasu la impartirile ce se voru face în tote masele, și va figura cu capitalulu coprinsu într'acele zapise sau polițe pînă la desevirsita refuire.

Pentru părțile ce se voru plati unui asemenea creditoru, nici o reclamație nu potu porni, una împotriva altia, masele falitiloru celoru împreună îndatorați, afară numai dacă părțile ce se voru fi platitu din averea aceloru falimente, voru covirsi suma capitalului împreună cu dobandile și cheltuelile; și la acesta intemplare, prisosulu se va intorce, după randulu indatoririloru, la aceia, din cei împreună îndatorați, carii voru avea pe cei-l-alți de chezasi.

Dacă creditorulu, ce va avea la mana zapise date cu chipu de împreună răspundere de către falitu și de alți împreună îndatorați, va fi priimitu o parte din banii sei mai 'nainte de falimentu, atunci va intră în masa cu remasita capitalului, și pentru acesta remasita va avea dreptulu de a se porni asupra celui împreună indatorata sau a chezasului; - iara celu împreună indatoratu sau chezasulu care va fi platitu acea ramasita, va intra cu acesta în masa creditoriloru falitului.

De și se va face concordatu, creditorii voru păstra dreptulu de a se porni pentru intrega refuire a crediteloru loru împotriva celoru împreună îndatorați cu falitulu.

Creditorii falitului carii voru fi pravilnicesce asigurați cu zalogu miscatoru, se voru înscrie în masa numai spre sciinta.

În tota vremea, sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, se scota zalogele pe suma averei falimentului, platindu datoria.

De nu se va scote zalogulu de sindici, și de se va vinde de creditoru cu pretu mai mare de suma datoriei, prisosulu se va lua de sindici; iaru de va fi pretulu mai micu de datorie, creditorulu zalogasu va intră în masa cu ramasita datoriei sale, însă numai ca unu creditoru de rindu.

Simbria lucratoriloru ce se voru fi intrebuintatu de-a-dreptulu de falitu în curgerea lunei cei dinaintea darei pe fața a falimentului, simbria slugiloru pe anul celu din urma, plata lucruriloru luate de falitu pentru hrana sa și a familiei sale în curgerea celoru din urma sese luni, cheltuelile judecatoresci, cheltuelile bolei celei din urma a falitului și a familiei sale, cheltuelile de îngropare a falitului, sau a vre-unuia din madulariu familiel sale în anul celu din urma, se voru priimi între datoriele privilegiate. - Asemene se va priimi și simbria cuvenită gramaticiloru și scriitoriloru falitulul pentru cele sese luni d'înaintea darei pe fața a falimentului.

Celu ce va fi vendutu falitului lucruri miscatore, nu va avea dreptulu de a cere înapoi acele lucruri, precumu nici plata loru cu cuventu de precădere, ci se voru socoti avere a falitului, și vendetorulu va intră în masa ca unu creditoru de rindu.

Sindicii voru da tribunalului foia de creditorii ce se voru arata cu pretentie de privilegiați asupra averei miscatore, și judecătorului-comisaru gasindule bune, va imputernici plata loru din cei d'antei bani ce se voru stringe; - iaru de va fi privilegiulu prigonitu, tribunalulu va hotărî întru acesta.

Candu împărțirea prețului lucruriloru nemiscatore se va face mai 'nainte de împărțirea prețului lucruriloru miscatore sau totu-de-odată, creditorii privilegiați sau ipotecari, carii nu se voru isbrani din pretulu lucruriloru nemiscatore, voru intră în masa cu remasita crediteloru loru, dacă însă acele credite se voru fi adeveritu și se voru fi incredintatu după formele mai susu asedate.

Dacă una sau mai multe împărțiri a baniloru ce se voru stringe din vendarea lucruriloru miscatore, se voru face mai 'nainte de împărțirea prețului lucruriloru nemiscatore, creditorii priviligiati și ipotecari, ale cărora credite se voru fi adeveritu și incredintatu, voru intra împreună la împărțiri după analogia totalului crediteloru lor, afară numai de va fi trebuinta a se face scademinturile de carii se va vorbi mai la vale.

După vendarea lucruriloru nemiscatore și desevirsita asedare a rândului între creditorii ipotecari și privilegiați, câți dintr'înșii voru fi asiedati cu chipu în catu se pota a se plati din pretulu lucruriloru nemiscatore întru întregimea creditoriloru loru, voru priimi pe deplinu aceste credite asigurate prin ipoteca, scadenduse însă cu sumele ce voru fi priimitu mai înainte la impartirile făcute între creditorii de randu - Sumele ce se voru scădea cu acestu chipu, se voru intorce, nu în masa creditoriloru, ipotecari, ci într'a creditoriloru de randu pe a cărora sema se voru opri.

Catu pentru creditorii ipotecari, carii, fiindu asedati, nu'i va ajunge randulu a priimi din împărțirea prețului lucruriloru nemiscatore, de catu o parte din creditele loru, se va urma după cumu mai la vale se arata; drepturile loru asupra masei creditoriloru de randu se voru aseda cu desevirsire potrivitu cu sumele ce voru mai avea a lua peste acelea ce'i va fi ajunsu se primească în masa creditoriloru ipotecari și după aceea banii ce voru fi mai priimitu din alte împărțiri de mai înainte se voru scădea din sumele ce voru fi luatu din masa creditoriloru ipotecari, și se voru intorce la masa creditoriloru de randu.

Creditorii carii fiindu asedati intra cei ipotecari, nu'i va ajunge randulu a priimi nimicu se voru privi ca nisce creditori de randu, și voru fi supuși la urmările concordatului și a tuturoru operațiiloru masei acestoru din urma.

Candu va face falimentu barbatulu, muierea va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce va fi adusu de zestre, precumu și ecsoprica nemiscatore ce va fi avendu.

Muierea asemene va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce se voru fi cumparatu, sau de ea sau pe numele ei, cu banii ce va fi dobanditu ea prin moscenire, ori prin daruri, ori prin legături, dacă însă acesta împrejurare se va arata anume în zapisulu de cumparatore, și dacă se va dovedi prin diata, sau prin vre o foia de impartala, sau prin ori-ce altu actu publicu, de unde i s'au coboritu acei bani.

Afară din împrejurarea preveduta prin articolulu de mai susu, averea dobendita de muierea falitului se va socoti ca este a lui, ca s'a platitu cu banii lui, și ca trebuie se între în masa capitalului lui, afară numai de va face muierea dovada împotriva.

Muierea va putea lua înapoi lucrurile miscatore ce va fi adusu de zestre, sau va fi dobanditu prin moscenire, prin daru, ori prin legături, urmandu însă a face dovada, pentru cele d'antei, prin foia de zestre adeverita după oranduiala, ca suntu chiaru acelea carii le-au adusu ea în casa bărbatului-seu; iaru pentru cele de alu doilea, prin inscrisu pravilnicu. - De nu va face muierea asemene dovada, tote lncrurile mitcatore, ce voru fi spre trebuinta ori a bărbatului, ori a muierei, se voru lua pe sema creditoriloru, remaindu ca sindicii sa dea muierei, ca voia judecătorului-comisaru, hainele și pandaturile ce voru sluji la a ei trebuinta.

De va fi platitu muierea datorii pentru barbatulu ei, după totu dreptulu cuvenitu se va socoti ca ea a sevirsitu acea plata cu bani din ai bărbatului, și nu va putea să facă vre o pretentie întru acesta în falimentu, afară numai de va face dovada în potriva, pentru rcre se vorbesce la art. 302