Codul comercial (1840) · 164 articole
Abrogat la 1 septembrie 1887 · înlocuit de Codul comercial. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Ori-ce negutatoru inceteda plățile sale se socotesce falitu. - Falimentulu unui negutatoru se poate da pe fața și după mortea lui dacă va fi muritu în încetarea platiloru sale. - Darea pe fața a falimentului nu va putea nici se se face de tribunalu, nici se se cera de catra creditori, fără numai în curgerea anului de la mortea lui.
Ori-ce falitu va fi datoru, în cele d'antei trii dile de la încetarea platiloru sale, se face acesta cunoscutu tribunalului locului unde 'și are domiciliulu seu. Diua încetării platiloru se va, socoti într'acele trii dile. La intemplare de falimentu din partea unei societăți în nume cuprindatoru, arătarea va cuprinde numele și insemnarea domiciliului fia-cărui din companionii cei împreună respundetori, și se va face la tribunalulu locului unde se afla celu de capetenia stabilimentu alu tovarasiei.
Arătarea falitului trebuie se fia în otita și cu bilantu din parte-i, sau se cuprinde pricinile care 'lu au opritu de a da bilantu. Bilantulu va curinde arătarea pe anume și prețuirea tutuloru averiloru miscatore și nemiscatore a datorului, datoriile ce are se ia și se dea, socotela castiguriloru și a pagubiloru, cumu și a chieltueliloru. Bilantulu sub-semnandu-se de datoru, se va adeveri de dinsulu ca este adeveratu, punendu-i-se și data.
Falimentulu se da pe fața prin hotărîrea tribunalului, data, ori după arătarea falitului, ori după cererea prin petiția a unui seu mai mulți creditori, ori de catra chiaru tribunalulu de sine. Acesta hotărîre se va pune în lucrare vremelnicesce.
Prin hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului, sau prin hotărîrea ce se va da mai în urma asupra raportului judecătorului-comisaru, tribunalulu va hotărî, ori de sine, ori după cererea veri-carei părți interesate, vremea la care au incetatu plățile. Iaru neinsemnandu-se hotaritu acesta vreme, atunci încetarea platiloru se va socoti din diua hotărîrei tribunalului asupra darei pe fața a falimentului.
Hotărîrile se se voru da pe temeiulu celoru din urma doue articole, se voru trece în prescurtare prin Buletinu, și voru sta trei luni lipite atatu în sala judecătoriei unde se va da pe fața falimentulu, catu și pe la tote tribunalurile unde falitulu va avea stabilimente comerciale.
De la data hotărîrei asupra darei pe fața a falimentului, falitulu perde dreptulu de a cirmui ori-ce avere a sa, ba încă și chiaru aceea ce'i va cădea în parte în vremea în care elu se afla în stare de falitu. - De la data aceliasi hotărîri, ori-ce pretentie va avea cine-va asupra falitului pentru lucru miscatoru sau nemiscatoru, nu poate nici să se urmede, nici să se pornesca, de cat numai împotriva sindiciloru. - Asemene se va urma și pentru ori-ce lucrare de împlinire aru fi să se sevirsescu asupra lncruriloru miscatore sau nemiscatore a falitului. - Tribunalulu, candu va socoti de cuviință, poate să priimesca și pe falitu ca o parte inclinata.
Hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului da dreptu creditoriloru falitului a cere, și mai'nainte de împlinirea sorocului datoriile ce au sa ia de la dinsulu. - La intemplare de a face falimentu sub-semnatorulu unui biletu la ordinu, priimitorulu unei polițe, sau tragetorulu de nu se va fi priimitu polița, cei-lanti îndatorați, nevoindu a plati îndată, trebuie să dea chedasia pentru plata baniloru la scadinta.
După darea pe fața a falimentului prin hotărîre de judecată, masa creditoriloru numai are dreptu a cere dobândi, pe vremea viitore, pentru ori-ce datoria nu va fi asigurata prin vre unu privilegiu, ori prin zalogu de lucru miscatoru, ori prin antihrisisu, ori prin ipoteca. - Dobandile datoriiloru asigurate nu se voru putea cere de catu numai din sumele isvorite din averile supuse privilegiului, ipoiecate sau zalogite.
Tote actele ce va faec falitulu pentru istreinare în daru de averi miscatore sau nemiscatore; tote plățile, sau în bani, sau prin mutare a vre unui drept, vendare, refuire sau într'altu chipu, pentru datorii neajunse la sorocu; și pentru cele ajunse la sorocu, tote plățile sevisite într'altu chipu, iaru nu în bani, nici în zapise de negotiu; - ori ce ipoteca facuta de buna voie sau prin hotărîre de judecată, și tote drepturile de antihrisisu sau de asigurare, înființate asupra averiloru datorului pentru datorii mai vechi, suntu fără nici o tărie despre masa creditoriloru, dacă se voru fi facutu de datornicu în urma vremei hotărîte de tribunalu pentru încetarea platiloru lui, sau cu dece dile mai 'nainte de acesta vreme.
Ori-ce alta plata facuta de datoru pentru datorii ajunse la sorocu, și ori-ce altu actu incheiatu din parte'i, sub ori ce felu de îndatorire în povara sa, în urma încetării platiloru și mai înaintea hotărîrei asupra darei pe fața a falimentului, se voru putea desfiinta dacă, din partea acelora carii au priimitu de la datoru ori au tratatu cu dinsulu, s'a urmatu cu sciinta încetării platiloru lui.
La intemplare de a sa plati polița în urma vremei încetării platiloru, ce se va fi doveditu de tribunalu, potrivitu cu Art. 190, și mai înaintea hotărîrei asupra darei pe fața a falimentului, cererea pentru intorcerea sumeloru plătite nu se va putea porni de catu numai în potriva aceluia în a căruia socoteala se va fi datu polița. - De va fi unu biletu la ordinu, cererea se va porni împotriva celui d'antei girantu. La amendoue aceste intemplari, trebuie să se dea dovadă ca acela, de la care se ceru banii înapoi, avea cunoscinta de încetarea platiloru candu s'a datu afară polița, sau biletulu la ordinu.
Ori-ce lucrare de împlinire, pentru plata de chirii de case și magasii, asupra lucruriloru miscatore carii slujescu la uneltirea negotului falitului, se va amana trei-deci de dile de la data hotărîrei asupra darei pe fața a falimentului, fără însă a sa vătăma cu acesta ori-ce mesuri asiguratore a'aru putea lua, precumu nici dreptulu ce aru avea proprietarulu a intra iarăși în stăpânirea locuriloru închiriate; căci, la acesta intemplare, adică, pentru luarea de mesuri asiguratore și pentru luarea înapoi a locuriloru închiriate, de va avea dreptu inchiriatorulu, soroculu mai susu pomenitu de trei-deci dile inceteda de sine.
Prin hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului, tribunalulu va orandui pe unulu din madularele sale judecatoru comisaru.
Judecătorului-comisaru va fi mai cu osebire insarcinatu a grăbi și a priveghea lucrările și carmuirea falimentului. - Elu va face la tribunalulu de către care va fi oranduitu, raportulu seu pentru tote prigonirile ce aru putea isvori din falimentu, și carii voru fi de competința acestui tribunalu.
Tribunalulu poate, la ori-ce vreme, în loculu judecătorului-comisaru de falimentu, sa oranduiasca pe altulu dintre madularele sale.
Prin hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului, tribunalulu va porunci punerea pecetieloru și arestarea falitului la poliția, sau paza persoanei lui în casa'i de catra unu slujbasu alu poliției spre a nu putea dosi. - Aflându-se falitulu într'acesta positia, nu poate a se priimi cerere nici de a se pune la inchisore, nici de a nu sa slobodi de acolo pentru nici unu feliu de datorie.
Candu falitulu va urma după Art. 186 și 187, și la vremea darei pe fața a falimentului, nu va fi inchisu pentru datorii sau pentru alta pricina tribunalulu va putea sa lu sloboda de la arestu ori de sub paza persoanei lui. - partea hotărîrei prin care se va slobodi falitulu de la arestu sau de sub paza persoanei sale, va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desfiinteze mai la urma tribunalulu, și chiaru de sine.
Pecetiele se voru pune pe magazii, cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, și pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovarasie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai în stabilimentulu celu de căpetenie alu tovarasiei, ci și la salasluinta fia căruia din tovarasii cei împreună respundetori.
Tribunalulu va supune, în sorocu de doue-deci și patru de ore, la cunoscinta Departamentului Dreptatei, prescurtare după hotărîrea sa asupra darei pe fața a falimentului, insemnandu cele mai de căpetenie randueli ce se coprindu într'însă.
Candu sumele, ce se voru afla gata în averea falitului, nu voru fi indestule ca sa acopere îndată cheltuelile ce se voru urma cu lucrările pregatitore ale judecătoriei și cu arestuirea falitului, atunci aceste cheltuieli se voru face cu imprumutare de către judecătorie, și se voru opri ca o datoria privilegiată, din cei d'anteiu bani ce voru intră în socotela masei creditoriloru.
Prin hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului, tribunalulu va orandui unulu sau mai mulți sindici vremelnici. - Va chema îndată pe cei socotiți atunci de creditori a se stringe în sala seanteloru tribunalului, la o di hotarita, și nu mai departata de cinci-spre-dece dile de la data darei pe fatia a falimentului. - Judecătorului-comisaru va cere părerea creditoriloru, ce se voru afla fața la acesta adunare, atatu asupra alcatuirei listei celoru socotiți de creditori, catu și asupra alegerei altoru sindici. - Se va alcătui jurnalu de disele și de bagarile loru de sema, și acestu jurnalu citindu-se mai anteiu în audulu creditoriloru, se va iscăli de judecătorului-comisaru, și se va da în cunoscinta tribunalului. - Tribunalulu, vedendu coprinderea acelui jurnalu, și lista creditoriloru, și luându în bagare de sema raportulu ce 'i va face judecătorului comisaru, va orandui sindici nuoi, seu va lasă totu pe cei vechi. - Sindicii ce se voru aseda cu chipulu acesta, suntu desevirsiti. Cu tote aceste, ei potu fi schimbati de catra tribunalu la intemplarile și după formele ce se voru hotărî la Art. 210 și 211 - Numerulu sindiciloru se va putea urca, în ori-ce vreme, pînă la trei; ei voru putea fi aleși și dintre persoanele ce nu voru fi creditori, și sa priimeasca, de voru fi, sau nu, creditori o plata ce se hotărî tribunalului asupra raportului judecătorului-comisaru, după ce însă voru sevirsi lucrările loru și voru da socotela chivernisirei loru.
Nici o ruda dintr'ale falitului, pînă la a patra spita inclusivu, nu va putea să se oranduiasca sindicii.
Candu va fi trebuinta a se adaoga sau a se schimba unulu sau mai mulți sindici, judecătorului-comisaru va raporta tribunalului de comerciu, care va urma în acesta, după formele asedate la Art. 206
De se voru orandui mai mulți sindici, ei nu voru putea lucra de catu toți împreună; cu tote aceste, judecătorului-comisaru poate să dea la unulu sau la mai mulți dintr'înșii osebite însărcinări cu împuternicire, de a face oare-carii acte de ocarmuire; la asemenea însărcinări, fia-care sindicu este în parte respundetoru pentru lucrarea sa.
De se voru ivi reclamații împotriva vreunei lucrări dintr'ale sindiciloru; judecătorului-comisaru va raporta tribunalului, în sorocu de trei dile, spre a sa hotărî cele de cuviință asupra aceloru reclamații.
Judecătorului-comisaru va putea, sau după reclamațiile ce i se voru indrepta de falitu ori de creditori, sau de sine, sa propune tribunalului depărtarea unuia sau mai mulți sindici. - Dacă în sorocu de optu dile, judecătorului-comisaru nu indestuleza reclamațiile creditoriloru, atunci aceste reclamații se voru putea indrepta către tribunalu. Tribunalulu, luându în bagare de seama raportulu judecătorului-comisaru și ascltandu deslusirile sindiciloru, va judeca și va hotărî de se cuvine a se departa, sau nu, sindicii.
Dacă punerea pecetieloru nu se va fi urmatu mai înainte de oranduirea sindiciloru, aceștia voru cere de la tribunalu sevirsirea acestei lucrări.
Judecătorului-comisaru va putea, asupra cererii sindiciloru, ai lasă sa nu pune sub peceți sau ai imputernici sa scota; 1-iu hainele, tolele, mobilele și lucrurile trebuinciose falitului și familiei sale; tote aceste se voru elibera prin voia ce va da judecătorului-comisaru după foia ce'i voru arata sindicii; 2-lea lucrurile supuse la grabnica stricăciune, sau la invederata scădere de pretu; 3-lea lucrurile carii servescu la uneltirea comerciului falitului, dacă acesta uneltire nu poate inceta fără paguba creditoriloru. - Lucrurile coprinse într'aceste din urma doue paragrafuri se voru insemna cu pretiulu loru pe o foia de către sindici, fața cu judecătorului-comisaru care va sub-semna jurnalulu.
Vendarea lucruriloru supuse la stricăciune, sau la grabnica scădere de pretu, sau a cărora ținere este pricinuitore de grea chieltuiala; asemenea și uneltirea întreprinderii de comerciu a falitului se va urma prin sîrguința sindiciloru și cu voia judecătorului-comisaru.
Catastisele se voru scote de sub peceți și se voru da sindiciloru de către judecătorului-comisaru, care le va încheia la finitu, arătându numerulu foiloru fia-cărui catastihu, și numele sindiciloru la carii le va da. Judecătorului-comisaru va insemna pe scurtu în jurnalulu seu starea în care se voru afla catastisele. - Polițele și bileturile carii voru avea scadinta loru în scurta vreme, sau voru fi supuse la priimire, sau pentru carii va trebui a se lua mesuri asiguratore, se voru scote asemenea de sub peceți de către judecătorului-comisaru, se voru descrie și se voru da sindiciloru spre a împlini banii. O insemnare coprindatore de sumele fia-cărui dintr'acele zapise, de numele și domiciliulu datoriloru, și de soroculu platei, se va da judecătorului-comisaru. - Cele-l-alte credite se voru stringe de sindici sub dare de chitanța din parte-le. Scrisorile adresate către falit se voru da sindiciloru carii le voru deschide. Falitulu va putea să se afle fatia la deschiderea loru, de va fi aici.
Judecătorului-comisaru, luându în bagare de sema starea cea în vedere a trebiloru falitului, va putea, sa propună liberarea lui vremelnicesce cu voia înscrisă data de tribunalu. - Dacă tribunalulu va da acesta voia, va putea sa indatorede pe falitu a da chedasie pe omu sub osinda de a plati chedasiulu, de nu'lu va aduce candu se va cere, o sumă ce se va hotărî de tribunalu, și care va fi în folosulu mesei creditoriloru.
Dacă judecătorului-comisaru nu va propune slobodirea falitului, acesta va putea sa infatisede cererea sa la tribunalu, care va judeca și va da hotărîrea sa întru acesta, după ce mai anteiu va asculta pe judecătorului-comisaru.
Falitulu va putea sa dobândească, pentru dinsulu și pentru familia sa, din starea ce va avea, ajutoare de hrana; aceste ajutoare se voru hotărî de către tribunalu după propunerea sindiciloru.
Sindicii voru chema pe faliți spre a se afla fața la cercetarea și incheerea catastiseloru. - De nu va veni, se va indatora să se infatisede în sorocu de patru-deci și optu ore celu multu, - și de va avea, și de nu va avea, falitulu voia înscrisă de slobodire, va putea să se înfățișeze prin vachilu de va arata însă, pentru nevenirea sa, pricini bine cuventate și cunoscute de judecătorului-comisaru.
Dacă bilantulu nu se va fi datu de falitu, sindicii ilu voru face îndată, ajutanduse cu catastisele și chartiele falitului precumu și cu sciintele ce voru putea lua, și'lu voru depune la cancelaria tribunalului.
Judecătorului-comisaru este volnicu a asculta pe falitu, cumu și pe scriitorii și slujbasii sei și pe ori ce alta persona, atatu pentru ceea ce privesce la întocmirea bilanțului, catu și asupra priciniloru și imprejurariloru falimentulului.
Candu unu negutatoru se va da pe față de falitu în urma morții sale, sau candu falitulu va muri în urma dării pe fața a falimentulnl, veduva lui, copiii lui moscenitorii lui, voru putea să se infatisede, sau înșii, sau prin vechilii, la facerea bilanțului, precumu și la tote cele-l-alte lucruri asupra falimentului.
În curgerea celoru d'anteiu trei dile după oranduirea sindiciloru, aceștia voru cere de la tribunalu radicarea pecetiloru, și se voru indeletnici la catagrafia averei falitului, care va fi fața sau se va chema cu chipu oficialu a veni.
Catagrafia se va face de sindici în doua esemplare cu chipu treptatu, după cumu se voru radica și pecețile, și fața cu judecătorului-comisaru, care va iscăli, pe fie-care di, ceea ce se va fi lucratu; unulu dintr'aceste esemplare se va depune la cancelaria tribunalului în sorocu de doue-deci și patru ore, iaru cela-l-altu va remanea la sindici. - Sindicii suntu volnici a se ajuta, la facerea catagrafiei și la prețuirea lucruriloru, cu ori-cine voru socoti de cuviință. - Se voru protocoli de isnova tote lucrurile care după coprinderea Art. 213 nu se voru fi pusu sub peceți, și a cărora catagrafia și prețuire se va fi facutu.
La întâmplare de a se da pe fața falimentulu după mortea datorului, dacă nu se va fi facutu catagrafia mai înainte de darea pe fața a falimentului, sau la intemplare de a muri falitulu mai nainte de începerea catagrafiei acesta lucrare a catagrafiei se va face îndată, după formele prescrise la Art. de mai susu, și fața cu moscenitorii, carii, nevoindu a veni, se voru chema cu chipu oficialu.
La ori ce falimentu, sindicii în curgere de cinci-spre-dece dile socotite din diua oranduirei loru, (sau de se voru fi numitu alții, sau de se voru fi intaritu cei vremelnici), suntu datori sa dea judecătorului-comisaru o relație sau prescurtare de starea cea în vedere a falimentului, de pricinile cele mai de căpetenie ale acestuia, precumu și de firea ce poate avea falimentulu. - Judecătorului-comisaru va supune îndată tribunalului acea relație împreună cu bagarile sale de sema. De nu i se va da de sindici în soroculu de mai susu, judecătorului-comisaru va incunosciinta tribunalului, arătându'i și pricina intadierei.
Procurorulu tribunalului va putea sa merga la salasluinta falitului și să se afle fața la facerea catagrafiei. - În tota vremea, elu va avea dreptulu de a cere sa i se impartasesca tote actele, catastisele sau chartiele atingatore de falimentu.
După sevirsirea catagrafiei, mărfurile, banii, zapisele, catastisele, chartiele și ori-ce lucru miscatoru alu datorului, se voru da sindiciloru carii voru isscali de a loru priimire din josulu catagrafiei.
Sindicii nu voru inceta indeletnicindu-se, sub privigerea judecătorului-comisaru, întru împlinirea datoriiloru ce va avea se priimesca falitulu.
Tribunalulu va putea, după ce va asculta pe pe falitu, sau ilu va chema formalu ca sa'lu intrebe, sa dea voia sindiciloru de a vinde lucrurile miscatore sau mărfurile. - Va hotărî dacă vendarea urmeda a se face prin buna tocmela sau prin medatu.
Sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, chiemandu-se însă și falitulu, să între la învoiala pentru tote prigonirile atingatore de masa, cumu și pentru acelea ce privescu la drepturi și la prigoniri pentru lucruri nemiscatore. - Dacă lucrulu de prigonire, pentru care se face învoiala, este, de unu pretu nehotaratu, sau mai presusu de trei sute lei, învoirea nu va avea tărie de nu se va adeveri de tribunalu. - Falitulu se va chiema la adeverire, și va avea totu-de una dreptulu de a se împotrivi. Împotrivirea lui va fi indestula ca sa oprească învoirea, dacă acesta va privi la lucruri nemiscatore.
Dacă falitulu se va slobodi de sub arestu, sau dacă va dobîndi voia înscrisă de slobodire, sindicii voru putea sa'lu întrebuințeze ca se'i inlesnesca și se'i lumineze întru carmuirea loru; judecătorului-comisaru va hotărî condițiile lucrarei lui.
Banii ce se voru aduna din vendari și din impliniri, scadindu-se mai anteiu tote cheltuelile, se voru depune îndată la tribunalu. În curgerea celoru d'anteiu trei dile de la priimirea fia-carei sume de către sindici, aceștia voru fi datori a arata judecătorului comisaru dovada înscrisă ca a depus'o la tribunalu; iaru urmandu împotriva, voru fi datori sa plătească și dobinda pentru dilele ce voru trece mai multu. Banii ce se voru da la tribunalu de către sindici și de către alte obraze în socotela falimentului, nu se voru putea slobodi, de catu după cerere înscrisă a sindiciloru, cercetata și priimita de judecătorului-comisaru. De se voru ivi impotriviri la luarea baniloru, sindicii voru fi datori a le desfiinta mai anteiu prin hotărîrea de judecată. - Tribunalulu poate să dea voie ca banii să se sloboda de-a-dreptulu în mana creditoriloru după o foie de împărțire facuta de sindici, și încredințată de judecătorului-comisaru.
După intrarea loru în lucrare, sindicii sînt datori sa face tote actele trebuinciose spre asigurarea drepturiloru falitului asupra datoruiciloru sei, sau prin rafuire îndată a datoriei, sau prin secuestru, sau prin zalojire, și acestea în numele masei creditoriloru. - Asemene mesuri voru lua și pentru lucrurile nemiscatore ce aru descoperi ca suntu ale falitului.
Îndată după hotărîrea asupra dării pe fața a falimentului, creditorii voru, infatisa la tribunalu zapisele și documentele originale pentru sumele ce voru avea se primească, împreună cu copii sub a loru iscalitura, carii, protocolindu-se de judecătoria din cuvent în cuvent cu originalele loru, se voru da la grefa, și cereditorii, din preuna cu zapisele originale și documentele, voru lua adeverinta dela grefieru pentru depunerea copieloru. Copiele se voru prescria asemenatu întru tote cu cele originale adică cu cuvintele drese cu cele șterse și cu cele adăugate printre linii.
Creditorii carii, la oranduirea sindiciloru celoru deseversiti, după glasuirea Art. 206, nu voru fi datu zapisele și documentele loru, se voru insciinta, îndată, prin glasulu Buletinului și prin adrese din partea judecătoriei, ca trebe se se arate sau înșii, sau prin vechilu, în sorocu de doua-deci de dile socotite de la diua insciintarii prin Buletinu, la sindicii falimentului cu zapisele și documentele originale de sumele ce voru avea se ia, ori, de voru voi mai bine, se voru infatita la tribunalu, ca protocolinduse, se se depue acolo copiele potrivitu cu dispositiile Art. 235 - Pentru creditorii salasluiti în principatu, și în locu deosebitu de alu asiedarii tribunalului, acestu sorocu se va mari cu o di de fia-care sese ore de depărtare între loculu asiedarei tribunalului și salasluinta creditorului. - Iaru pentru creditorii salasluiti afară din principatu, soroculu va fi de una suta doue-deci dile.
Cercetarea și adeverirea datoriiloru va începe în cele d'antei trei dile după împlinirea soroceloru hotărâte prin alinea anteia și a doua a Art. 236; - se va urma fără precurmare, și se va face la loculu, diua și ora arătată de judecătorului-comisaru, care acesta se va cuprinde neaparatu în insciintarea oranduita a se face creditoriloru prin articolulu de mai susu. Cu tote aceste, creditorii se voru chiema de isnova spre acestu sfirsitu prin adrese din partea judecătoriei precumu și prin Buletinu. - Zapisele și documentele de bani ce voru avea sa ia sindicii, se voru cerceta și se voru adeveri de judecătorului-comisaru; iaru celelalte se voru cerceta și se voru desbate între creditoru sau vechilulu seu și între sindici, fața aflându-se și judecătorului-comisaru care va alcătui jurnalu pentru acesta.
Totu creditorul, a cărui datorie se va fi cercetatu și priimitu, sau se va fi trecutu în bilantu, va putea să se afle fața la cercetarea și adeverirea zapiseloru și documenteloru celoru-l-alți creditori, și se dea dovedi împotriva adeveririloru ce se voru fi facutu, sau voru fi a se face; asemenea și falitulu va avea acestu dreptu.
Jurnalulu de adeverire va arata salasluinta creditoriloru și a vechililoru. - Va coprinde insemnare pe scurtu a zapiseloru și documenteloru, va face vorbire pentru cuvintele drese, pentru cele șterse și pentru cele adaogate printre rinduri, și va insemna dacă datoria este priimita sau prigonita.
Judecătorului-comisaru va putea totu-dea-una, și chiaru de sine, sa cera a se infatisa catastisele creditorului, sau să se aducă unu estractu după dinsele facutu de tribunalulu localu.
De se va priimi de buna datoria, sindicii voru trece pe originalulu fia-cărui zapisu sau documentu insemnarea urmatore sub a insile iscalitura. - "S'a priimitu între datoriile falimentului cutaruia, dreptu suma de .................... la ............." Judecătorului comisaru, va adeveri cu iscalitura sa acesta insemnare. - Fia-care creditoru, în sorocu de optu dile celu multu de la cercetarea și adeverirea datoriei sale, va fi datoru sa încredințeze înaintea sindiciloru și a judecătorului-comisaru ca acea datorie este adeverata.
Dacă datoria este prigonita, judecătorului-comissaru va putea, fără a chiema înaintea lui pe creditoru, se supună prin raportu pricina la tribunalu ca se o judece într'unu sorocu scurtu. - Tribunalulu va putea sa poroncesca ca se se facă cercetare asupra inprejurariloru fața cu judecătorului-comisaru, și să se chieme înaintea sa, persoanele ce aru putea sa dea deslușiri întru acesta.
Candu prigonirea asupra priimirei unei datorii se va da în cerctarea tribunalului, acestu tribanalu, dacă pricina nu este în stare de a fi judecata cu desevirsire mai 'nainte de împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 și 241 pentru persoanele salasluite în Principate, va porunci, după impregiurari, să se amâne sau să se facă adunarea creditoriloru pentu facerea concordatului, adică a invoielei între creditori și falit. - De va porunci tribunalul să se stringa adunarea, va putea sa hotărască de o camdata ca creditorulu, a cărui datorie se prigonesce, să se priimesca în chibzuirile acei adunări, cu o sumă ce se va insemna printr'aceeași hotărîre.
Candu prigonirea va fi în cercetarea tribunalului politicescu, tribunalulu de comerciu va hotara de trebuie să se amâne, sau să se infiintede stringerea adunarei pentru formarea concordatului; la acesta din urma intemplare, tribunalulu politicescu, unde se va afla prigonirea, va judeca, în sorocu scurtu și asupra jalbi sindiciloru incunosciintata creditorului prigonitu, și fără vre o alta procedura de urmeza a se priimi de o camu data datoria acelui creditoru, și pentru câtă suma. - Dacă datoria vre anui creditoru va fi în judecata tribunalului criminalu sau corectionaru, tribunalulu de comerciu va putea asemenea sa hotărască a se amana stringerea adunarei; iaru de va hotărî a se înființa acesta adunare, atunci nu va putea ca dea voia a se priimi vremelniceste datoria creditorului prigonitu și prin urmare acesta nu va putea sa ia parte la lucrările falimentului pînă cindu tribunalele competente voru hotărî asupra pricinei.
Creditorulu alu cărui privilegiu numai, ori ipoteca se va prigoni, va fi priimitu a lua parte la chibsuirile falimentului ca unu creditoru de randu.
După împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 și 241 pentu persoanele salasluite în Principatu, va începe lucrarea pentru facerea concordatului, și pentru tote operațiile falimentului, osebindu-se însă persoanele salasluite afară din Principatu, pentru carii se vorbesce în Art. 307 și 308
Creditorii, cunoscuți sau necunoscuți, carii nici se voru infatisa, nici voru sevirsi încredințarea la sorocele hotărâte spre acestu sfirsitu, nu voru intra dreptu partasi în împărțirea ce se va face baniloru mesei. Cu tote aceste, voru fi volnici se pornesca reclamațiile loru de împotrivire, însă numai pînă la sevirsirea acei împărțiri; chieltuelile impotrivirei voru fi totu-de-una în sarcina loru. - Împotrivirea loru nu va putea sa opresca sevirsirea impartiriloru poruncite de tribunalu; iaru facenduse împărțiri din nou mai înainte de a se da hotărîre asupra impotrivirei loru, acei creditori se voru coprinde pentru suma ce se va hotara vremelnicesce de tribunalu, și care se va tinea în reserva pînă se va da hotărîre asupra impotrivirei loru. - Dacă mai în urma se voru priimi de creditori, nu voru putea sa cera nimicu din cele mai dinainte împărțiri slobodite de judecătorie, daru voru avea dreptulu de a lua din banii și averea încă neimpartita, partea analoga ce li se cuvenia din cele de mai înainte împărțiri.
În cele d'antei trei dile ce voru urma după sorocele prescrise pentru încredințare după articolulu 241, tribunalulu va aduna pe creditori a le cărora credite se voru fi adeveritu și incredintatu, sau se voru fi priimitu vremelnicesce, spre a chibsui asupra facerei concordatului; insciintarea ce se va trece în Buletinu și adresele de chiemare, voru arata obiectulu adunarei.
La loculu, diua și ora ce se va hotărî de judecătorie, adunarea se va stringe sub presidenta judecătorului comisaru; creditorii, ale cărora credite se voru fi adeveritu și incredintatu, sau se voru fi priimitu vremelnicesce, se voru infatisa sau înșii sau prin vechili. - Falitulu se va chema la acesta adunare; va fi datoru să se infatisede însuși, de nu se va fi arestatu, sau de va fi dobinditu voia înscrisă de slobodire, și nu va putea sa'și oranduiasca vechilu, de catu numai pentru pricini bine cuventate și priimite de judecătorului-comisaru.
Sindicii voru face către adunare unu raportu asupra stării falimentului, asupra formalitatiloru ce se voru fi indeplinitu, și a lucrariloru ce se voru fi sevirsitu; falitulu va fi ascultatu la arătările sale. - Raportulu sindiciloru se va iscăli de dinsii și se va da judecătorului-comisaru care va încheia jurnalu de cele dise și hotărîte în adunare.
Nu se va putea face învoire între creditorii adunați și între falitu de catu după îndeplinirea formeloru prescrise mai susu. - Acesta învoire nu se va înființa fără numai prin conlucrarea unui numeru inchipuindu majoritatea, totalului creditoriloru, și infatisandu totu deodată, trii din patru părți din totalulu crediteloru celoru adeverite și încredințate, seu primite vremelnicesce, potrivitu cu secția a V, de la capitulu V. ori ce împotriva lucrare va fi fără tărie.
Creditorii ipotecari, și creditorii privilegiați seu zalogasi, nu voru avea glasu la lucrările atingatore de concordatu pentru creditele loru cele asigurate, și aceste credite nu voru intră în impariasirea concordatului, fără numai de se voru lepada nisce asemenea creditori de ipoiecele, zalogele seu privilegiurile loru. - Creditoralu ipotecaru, zalogasu seu privilegiatu, care va da votulu seu pentru concordatu, se va socoti ca s'a lepadatu de ori-ce asigurare va fi avutu, și se va privi ca unu creditoru de rendu.
Concordatulu se va iscăli totu în acea seanta și fața cu totii sub osinda, pentru neurmare, de a nu fi tenutu în sema. De va fi priimitu numai de catra majoritatea creditoriloru la numeru sau numai de catra majoritatea a trii din patru părți din sumele cuvenite creditoriloru, chibsuirea se va amana celu multu pînă în optu dile; și la acesta intemplare cele hotărâte la cea d'antei adunare voru remanea fără tărie.
Dacă, falitulu s'a osinditu ca unu bancrutaru viclenu, concordatulu nu se va putea face. - De se va fi inceputu cercetarea pentru bancruta viclena, creditorii se voru chiema ca se hotărască de au socotela a se chibsui pentru concordatu, la intemplare de a se desvinovati piritulu, și dacă, prin urmare, ei amana chibsuirea asupra concordatului pînă la sevirsirea judecatei. Acesta amânare nu se va putea hotărî de catu de majoritatea creditoriloru în numeru și în suma, potrivitu articolului 251. Dacă, după împlinirea sorocului de amânare, se va socoti de cuviință a se face chibsuire asupra concordatului, se voru padi întocmai regulile asedate prin art. de mai susu.
Dacă falitulu s'a osinditu ca unu bancrutaru simplu, concordatulu se poate face. Cu tote aceste, dacă s'a pornitu pira despre acesta, creditorii voru putea sa amâne chibsuirile loru asupra facerei concordatului pînă la sevirsirea judecatei, asemenandu-se cu randuelile de mai susu.
Toți creditorii, carii voru avea dreptulu de a fi partasi la facerea concordatului, sau ale caroru drepturi se voru recunosce și se voru priimi mai în urma; voru putea să se inpotrivesca la concordatu. - Împotrivirea va fi intemeiata pe cuvinte destoinice, și se va incunosciinta sindiciloru și falitului în soroculu de optu dile după concordatu, căci, într'altu chipu, nu va fi tenuta în sema; împotrivirea va cuprinde cererea de înfățișare la cea d'antei audienta a tribunalului. - De se va fi oranduitu numai unu sidicu, și dacă acesta se va împotrivi la concordatu, elu va fi datoru sa cera oranduirea unui altu sindicu împotriva cărui elu va avea sa implinesca formele prescrise într'acestu articolu. - Dacă cercetarea impotrivirei este supusă la dezlegarea altoru pricini carii, după firea loru, nu voru fi de competința tribunalului de comerciu, acestu tribunalu va amana hotărîrea sa pînă candu se voru hotărî acele pricini. - Tribunalulu de comerciu va hotărî unu sorocu scurtu în care creditorulu impotrivitoru va fi datoru să se indrepteze către tribunalulu competentu, și sa dovedesca ca a facutu miscarile sale în vremea cea hotarita.
Adeverirea concordatului se va cere de la tribunalulu de comerciu care nu va putea sa hotaresca mai înainte de împlinirea sorocului de optu dile, statoruicitu prin articolulu de mai susu. - Dacă, în curgerea acestui sorocu, s'a facutu impotriviri, tribunalulu va hatari asupra loru cumu și asupra adeverirei concordatului prin una și aceeași hotărîre. - De se va priimi împotrivirea de către tribunalu acesta va hotărî deafiintarea concordatului pentru toți creditorii.
Ori-cumu însă va fi, mai înainte de a hotărî tribunalulu asupra adeverirei concordatului judecătorului comisaru 'i va face raportu asupra firei de care se pare a fi falimentulu, cumu și de urmeda a se primi concordatulu.
De nu se voru padi regulile de mai susu, sau candu pricini atingatore de interesulu publicului ori alu creditoriloru se voru părea destoinice de a opri concordatulu, tribunalulu nu'lu va adeveri.
Adeverirea concordatului va fi indatoritore pentru toți creditorii înscriși, sau și neinscrisi în bilantu, cu zapise adeverite sau neadeverite, și chiaru pentru creditorii salasluiti afară din Principatu, cumu și pentru acei carii, pe temeiulu articoleloru 243 și 244, se voru fi primitu vremelnicesce a lua parte la chibsuirile adunarei pentru facerea concordatului, ori macaru catu va fi suma ce va da mai în urma acestoru creditori prin hotărîrea cea desevirsita.
Spre acestu sfirsitu, hotărîrea asupra, adeverirei concordatului se va da în cunoscinta cui se cuvine spre a se trece în condica de zalogiri sau secuestruri; afară numai de se va fi hotaratu într'altu chipu prin concordatu.
Nici o pornire în judecata spre nimicirea concordatului nu se va priimi după adeverire, de catu numai pentru pricina de viclesugu descoperitu în urma adeverirei, și isvoritu ori din scadamintu a sumelor ce are sa ia falitulu, ori prefacuta adaogire a datoriiloru lui.
După ce adeverirea cuncordatului se va hotărî desevirsitu, în catu sa nu mai fia supusă la apelatie, slujba sindiciloru va inceta. - Aceștia voru da falitului socoteala desevirsita, fața cu judecătorului-comisaru, care socoteala se va dasbate și se va încheia. Sindicii voru da înapoi falitului tota averea lui, catastisele, chartiele și lucrurile, sub luare de chitanța. - Se va alcătui jurnalu pentru acesta de către judecătorului-comisaru a căruia slujba atunci va inceta. - Iaru de se va ivi prigonire asupra predarei socoteliloru și teslimatisirei averei falitului, tribunalulu va hotărî.
Nimicirea concordatului, sau pentru viclesugu, sau pentru osindire de bancruta, viclena în urma adeverirei concordatului, slobode de sub ori-ce răspundere pe cei ce voru fi falitu în chiedasia pe omu. - La intemplare de a nu se îndeplini din partea falitului condițiile concordatului, desființarea acestuia se voru putea cere; prin judecata de la tribunalu, unde se voru afla fața chiedasii ce va fi datu falitulu pentru îndeplinirea concordatului, sau neviindu, se voru chiema și a duoa oara după oranduiala jndedatii. - Numicirea concordatului nu va slobodi de sub răspundere pe chiedasii carii se voru fi indatoratu a asigura îndeplinirea intrega, sau numai în parte, a concordatului.
Candu, după adeverirea concordatului falitulu se va trage în judecata pentru bancruta viclena, și se va pune sub pada sau sub arestu, tribunalulu va putea se poruncesca a se lua ori-ce mesuri asiguratore voru fi de cuviință asupra averei falitului. Aceste mesuri vor inceta de sine din dioa ce se va hotărî ca pira nu este priimita, ori ca piritulu să se sloboda de sub pada, ori ca remane aperatu.
Ori de se va osindi falitulu ca unu bancrutaru viclenu, ori de se va nimici sau se va desfiinta concordatulu, tribunalulu, printr'aceeași a lui hotărîre de nimicire sau desființare, va orandui unu judecatoru comisaru și unulu sau mai mulți sindici. - Acești sincici voru putea pune la cale pecetluirea averei falitului cu ajutorulu poliției, și se voru indeletnici fără zabava, după catagrafia cea veche, a protocoli sumele, zapisele, actiile, și chartiele, și a face, de va fi trebuinta, o catagrafia suplementara. - Voru alcătui unu bilantu suplementaru. - Voru cere a se trece îndată în Buletinu împreună cu estractu după hotărîrea prin care se oranduescu ei sindici, și poftire către creditorii cei noi de voru fi, a arata în sorocu de doue-deci dile, documentele loru spre a se adeveri: acesta poftire se va face și din partea tribunalului, potrivitu cu articolile 236 și 237
Se va urma fără zabava adeverirea documenteloru și a zapiseloru de datorie ce se voru arata pe temeiulu articolului de mai susu. - Nu se voru mai cerceta creditele ce se voru fi priimitu și se voru fi incredintatu mai înainte, fără însă a se vătăma cu acesta dreptulu de a lepada sau de a scădea pe acelea carii se voru fi platitu întregi ori numai parte dintr'însele.
Sevirsindu-se aceste lucrări, de nu va mijloci vre unu altu concordatu, creditorii se voru chiema ca sa'și dea părerea de trebuie să sindicii ori să se oranduiasca alții. - Nu se voru face împărțiri fără numai, pentru ceea ce se atinge de creditorii cei nuoi, după împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 și 241, pentru creditorii salasluiti în Principatu.
Actele sevirsite de falitu în urma hotărîrei de adeverire, și mai înainte de nimicirea sau desființarea concordatului, nu se voru nimici fără numai la întâmplare de viclesugu împotriva drepturiloru creditoriloru.
Creditorii cei de mai înaintea concordatului voru intra de isnova întru întregimea drepturiloru loru, însă numai către falitu; daru nu voru putea sa figureze în masa, de catu după analogia urmatore, adică: - De nu voru fi priimitu nici o parte din analogulu loru, voru intra cu întregimea crediteloru loru; de voru fi priimitu o parte din analogu, voru intra cu remasita capitalului, pentru care nu voru fi priimitu partea analoga. - Randuelile acestui articolu se voru păzi întocmai și la întâmplare de a se face alu 2-lea falimentu, dacă însă nu se va fi urmartu mai înainte nimicire sau desființare a concordatului.
Unirea este unu actu prin care creditorii unui falitu carii n'au pututu dobândi concordatu, se unescu a lua mesurile cele mai cuviinciose spre a se despăgubi, pe catu se va putea, din averea falitului.
De nu va mijloci concordatu, creditorii se socotescu pravilnicesce în dreptulu de unire. - Judecătorului-comisaru 'i va intreba îndată atatu asupra chipului carmuirei lucrariloru falimentulul, catu și asupra folosului de a se tenea, seu de a se schimha sindicii. - Creditorii privilegiați, ipotecari seu zelogasi se voru priimi la acesta chibduire. - Se va încheia jurnalu de disele și de bagarile de sema ale creditoriloru, și tribunalulu vedendu cuprinderea acestui jurnalu va hotărî precumu s'a disu prin Art. 206 - Sindicii carii se voru schimba voru fi datori se dea socoteala la sindicii cei noi, fața cu judecatoru-comisaru, chiemanduse inse și falitulu după oranduiala judecatoresca.
Creditorii se voru intreba de poate să se dea vre unu ajutoru falituluu din averea ce i se va fi gasitu. - Candu majoritatea creditoriloru ce voru fi fața, se va indupleca la acesta se va putea da falitului din acea avere o sumă dreptu ajutoru. Sindicii voru propune catatimea acei sume, și tribunalulu o va hotărî.
Candu va face falimentu o tovarasia comercială, creditorii voru putea sa încheie concordatu cu unulu seu mai mulți din tovarasi. - La acesta intemplare, tota averea tovarasiei va privi pe sema unirii creditoriloru; iaru averea personală a tovarasiloru cu carii se va fi facutu concordatu; nu se va lua pe sema unirii, și învoirea particulară, ce se va fi facutu prin concordatu, nu va putea volnici pe cei ce 'lu voru fi dobanditu, sa platesca vre-o sumă din cele cuprinse într'acea învoire, de catu din alta avere a loru, iaru nu a tovarasiei. - Tovarasulu care va fi dobanditu concordatu particularu pe sema sa, va fi slobodu de ori-ce împreună răspundere.
Sindicii infatisada masa creditoriloru, și sînt însărcinați cu rafuirea datoriiloru. - Cu tote aceste, creditorii voru putea sa i imputernicesca a nu conteni urmarea intreprinderiloru falitului. - Chibsuirea prin care se va da sindiciloru acesta, împuternicire, va hotărî întinderea și soroculu ei, precumu și sumele ce voru putea sa tena sindicii spre întâmpinarea cheltueliloru. - Acesta chibsuire nu va putea să se infiintede de catu fața cu judecătorului-comisaru, și cu majoritatea, a trii din partu părți a creditoriloru în numeru și în suma. - Falitulu și creditorii ce voru fi de părere osebită, voru putea să se impotrivesca la acesta chibsuire prin canalulu judacatii, daru împotrivirea loru nu va putea zaticni punerea în lucrare a acei chibsuiri.
Candu lucrurile sindiciloru voru trage după dinsele îndatoriri carii se covirsesca averea luată pe sema unirii creditoriloru, creditorii, carii voru fi imputernicitu acele lucrări, voru fi singuri respundetori și peste sumele ce voru avea sa ia, însă numai pe catu voru fi volnicitu și ei pe sindici; acești creditori voru contribui la plata după analogia sumeloru ce au sa ia din averea falitului.
Sindicii sînt însărcinați sa staruiasca spre vendaraa lucruriloru celoru nemiscatore, a marfuriloru și a lucruriloru miscatore a falitului precumu și spre rafuirea crediteloru și a datoriiloru lui; tote aceste se voru urma sub privigherea judecătorului-comisaru, și fără a fi trebuinta să se cheme falitulu.
Sindicii, asemanandu-se cu regulile așezate la articolutu 231, voru putea ca între la învoiala pentru totu felulu de drepturi cuvenite falitului, de și se va împotrivi acesta.
Creditorii cei în positie de unire se voru chiema prin judecătorie a se stringe celu putinu o dată în celu d'antei anu, precumu și în anii următori, de se va prelungi. - La aceste adunări, sindicii voru fi datori a da socoteala pentru carmuirea loru, și voru fi ținuți în slujba loru, sau schimbati, după formele prescrise la art. 206 și 272
Candu rafuirea falimentului va lua sevirsire, creditorii se vor chiema iarăși prin judecătorie a se aduna. - La acesta din urma adunare sindicii își voru da socotela; falitulu va de fața, sau se va chema după orinduiala judecatei. - Creditorii își voru da părerea de este falitulu vrednicu de iertare; spre acestu sfirsitu se va încheia jurnalu în care fia care creditoru va putea sa înscrie disele și bagarile sale de sema. - După închiderea acestei adunări, unirea creditoriloru se desfiinteda pravilnicesce.
Judecătorului-comisaru va infatisa tribunalului chibsuirea creditoriloru despre iertarea falitului, precumu și unu raportu asupra feliului și a imprejurariloru falimentnlui. - Tribunalulu va hotărî de este falitulu vrednicu, sau nu, de iertare.
Dacă falitulu nu se va găsi vrednicu de iertare, creditorii voru avea iarăși dreptulu de a sa porni fia-care pe sema sa, atatu împotriva persoanei, catu și a averei falitulu. - De se va găsi vrednicu de iertare, va fi aparatu de arestare din partea creditoriloru falimentului, și aceștia nu voru putea să se pornesca de catu numai asupra averei lui.
Nu voru fi vrednici de iertare, bancrutarii vicleni, stelionatarii (adică vendatorii sau ipotecarii de lucruri străine, sau ipotecari de averi nemiscatore supuse și la alte îndatoriri, fără de a le fi facutu cunoscute); cei osinditi pentru furtisaguri, inselatorie sau rea întrebuințare a bunei credințe, și cei însărcinați cu bani obstesci
Nici unu datornicu negutatoru nu va fi priimitu de judecătorie a cere sa i se haradesca voia de a'și da averea sa creditoriloru spre isbranirea datoriiloru sale.
Creditorulu care va avea la mana zapise ori polițe iscălite, girate sau chedasuite cu chipu împreună-respundetoru de către falitu și alții, împreună îndatorați carii și ei se voru afla faliți, va fi partasu la impartirile ce se voru face în tote masele, și va figura cu capitalulu coprinsu într'acele zapise sau polițe pînă la desevirsita refuire.
Pentru părțile ce se voru plati unui asemenea creditoru, nici o reclamație nu potu porni, una împotriva altia, masele falitiloru celoru împreună îndatorați, afară numai dacă părțile ce se voru fi platitu din averea aceloru falimente, voru covirsi suma capitalului împreună cu dobandile și cheltuelile; și la acesta intemplare, prisosulu se va intorce, după randulu indatoririloru, la aceia, din cei împreună îndatorați, carii voru avea pe cei-l-alți de chezasi.
Dacă creditorulu, ce va avea la mana zapise date cu chipu de împreună răspundere de către falitu și de alți împreună îndatorați, va fi priimitu o parte din banii sei mai 'nainte de falimentu, atunci va intră în masa cu remasita capitalului, și pentru acesta remasita va avea dreptulu de a se porni asupra celui împreună indatorata sau a chezasului; - iara celu împreună indatoratu sau chezasulu care va fi platitu acea ramasita, va intra cu acesta în masa creditoriloru falitului.
De și se va face concordatu, creditorii voru păstra dreptulu de a se porni pentru intrega refuire a crediteloru loru împotriva celoru împreună îndatorați cu falitulu.
Creditorii falitului carii voru fi pravilnicesce asigurați cu zalogu miscatoru, se voru înscrie în masa numai spre sciinta.
În tota vremea, sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, se scota zalogele pe suma averei falimentului, platindu datoria.
De nu se va scote zalogulu de sindici, și de se va vinde de creditoru cu pretu mai mare de suma datoriei, prisosulu se va lua de sindici; iaru de va fi pretulu mai micu de datorie, creditorulu zalogasu va intră în masa cu ramasita datoriei sale, însă numai ca unu creditoru de rindu.
Simbria lucratoriloru ce se voru fi intrebuintatu de-a-dreptulu de falitu în curgerea lunei cei dinaintea darei pe fața a falimentului, simbria slugiloru pe anul celu din urma, plata lucruriloru luate de falitu pentru hrana sa și a familiei sale în curgerea celoru din urma sese luni, cheltuelile judecatoresci, cheltuelile bolei celei din urma a falitului și a familiei sale, cheltuelile de îngropare a falitului, sau a vre-unuia din madulariu familiel sale în anul celu din urma, se voru priimi între datoriele privilegiate. - Asemene se va priimi și simbria cuvenită gramaticiloru și scriitoriloru falitulul pentru cele sese luni d'înaintea darei pe fața a falimentului.
Celu ce va fi vendutu falitului lucruri miscatore, nu va avea dreptulu de a cere înapoi acele lucruri, precumu nici plata loru cu cuventu de precădere, ci se voru socoti avere a falitului, și vendetorulu va intră în masa ca unu creditoru de rindu.
Sindicii voru da tribunalului foia de creditorii ce se voru arata cu pretentie de privilegiați asupra averei miscatore, și judecătorului-comisaru gasindule bune, va imputernici plata loru din cei d'antei bani ce se voru stringe; - iaru de va fi privilegiulu prigonitu, tribunalulu va hotărî întru acesta.
Candu împărțirea prețului lucruriloru nemiscatore se va face mai 'nainte de împărțirea prețului lucruriloru miscatore sau totu-de-odată, creditorii privilegiați sau ipotecari, carii nu se voru isbrani din pretulu lucruriloru nemiscatore, voru intră în masa cu remasita crediteloru loru, dacă însă acele credite se voru fi adeveritu și se voru fi incredintatu după formele mai susu asedate.
Dacă una sau mai multe împărțiri a baniloru ce se voru stringe din vendarea lucruriloru miscatore, se voru face mai 'nainte de împărțirea prețului lucruriloru nemiscatore, creditorii priviligiati și ipotecari, ale cărora credite se voru fi adeveritu și incredintatu, voru intra împreună la împărțiri după analogia totalului crediteloru lor, afară numai de va fi trebuinta a se face scademinturile de carii se va vorbi mai la vale.
După vendarea lucruriloru nemiscatore și desevirsita asedare a rândului între creditorii ipotecari și privilegiați, câți dintr'înșii voru fi asiedati cu chipu în catu se pota a se plati din pretulu lucruriloru nemiscatore întru întregimea creditoriloru loru, voru priimi pe deplinu aceste credite asigurate prin ipoteca, scadenduse însă cu sumele ce voru fi priimitu mai înainte la impartirile făcute între creditorii de randu - Sumele ce se voru scădea cu acestu chipu, se voru intorce, nu în masa creditoriloru, ipotecari, ci într'a creditoriloru de randu pe a cărora sema se voru opri.
Catu pentru creditorii ipotecari, carii, fiindu asedati, nu'i va ajunge randulu a priimi din împărțirea prețului lucruriloru nemiscatore, de catu o parte din creditele loru, se va urma după cumu mai la vale se arata; drepturile loru asupra masei creditoriloru de randu se voru aseda cu desevirsire potrivitu cu sumele ce voru mai avea a lua peste acelea ce'i va fi ajunsu se primească în masa creditoriloru ipotecari și după aceea banii ce voru fi mai priimitu din alte împărțiri de mai înainte se voru scădea din sumele ce voru fi luatu din masa creditoriloru ipotecari, și se voru intorce la masa creditoriloru de randu.
Creditorii carii fiindu asedati intra cei ipotecari, nu'i va ajunge randulu a priimi nimicu se voru privi ca nisce creditori de randu, și voru fi supuși la urmările concordatului și a tuturoru operațiiloru masei acestoru din urma.
Candu va face falimentu barbatulu, muierea va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce va fi adusu de zestre, precumu și ecsoprica nemiscatore ce va fi avendu.
Muierea asemene va lua înapoi lucrurile nemiscatore ce se voru fi cumparatu, sau de ea sau pe numele ei, cu banii ce va fi dobanditu ea prin moscenire, ori prin daruri, ori prin legături, dacă însă acesta împrejurare se va arata anume în zapisulu de cumparatore, și dacă se va dovedi prin diata, sau prin vre o foia de impartala, sau prin ori-ce altu actu publicu, de unde i s'au coboritu acei bani.
Afară din împrejurarea preveduta prin articolulu de mai susu, averea dobendita de muierea falitului se va socoti ca este a lui, ca s'a platitu cu banii lui, și ca trebuie se între în masa capitalului lui, afară numai de va face muierea dovada împotriva.
Muierea va putea lua înapoi lucrurile miscatore ce va fi adusu de zestre, sau va fi dobanditu prin moscenire, prin daru, ori prin legături, urmandu însă a face dovada, pentru cele d'antei, prin foia de zestre adeverita după oranduiala, ca suntu chiaru acelea carii le-au adusu ea în casa bărbatului-seu; iaru pentru cele de alu doilea, prin inscrisu pravilnicu. - De nu va face muierea asemene dovada, tote lncrurile mitcatore, ce voru fi spre trebuinta ori a bărbatului, ori a muierei, se voru lua pe sema creditoriloru, remaindu ca sindicii sa dea muierei, ca voia judecătorului-comisaru, hainele și pandaturile ce voru sluji la a ei trebuinta.
De va fi platitu muierea datorii pentru barbatulu ei, după totu dreptulu cuvenitu se va socoti ca ea a sevirsitu acea plata cu bani din ai bărbatului, și nu va putea să facă vre o pretentie întru acesta în falimentu, afară numai de va face dovada în potriva, pentru rcre se vorbesce la art. 302
Sumele isvorite din averea miscatore a falitului, după ce se voru scote chieltuelile cirmuirei falimentului ajutorele ce se voru fi datu falitului ori familiei lui, și sumele ce se voru fi platitu creditoriloru privilegiați, se voru împărți între toți creditorii după analogia crediteloru loru celoru adeverite și încredințate.
Spre acestu sfirsitu, sindicii voru da, pe fia-care luna, tribunalului o insemnare a starei falimentului, și a baniloru ce se voru afla strinsi; tribunalulu va porunci de va socoti de cuviință a se împărți intra creditori acei bani, va hotărî partea analoga a fia-căruia, și va priveghia ca toți creditorii se se insciintede de acesta.
Nu se va face nici o împărțire între creditorii salasluiti în principatu, de catu numai după ce se va pune în reserva partea cuvenită pe sema crediteloru cu carii voru fi trecuți în bilantu creditorii cei salasluiti afară din principatu. Candu se va părea ca aceste credite nu s'au trecutu în bilantu cu unu chipu lamuritu, tribunalulu va putea se hotărască ca se se adaoge acea reserva, remaindu ca sindicii, de voru socoti ca se face vre o napastuire celoru-l-alți creditori, se se pornesca cu reclamații la tribunalu, care va fi datoru a o lua în bagare de sema, și a hotărî asupra ei.
Acea parte se va împărți între toți creditorii priimiti de buni, dacă cei salasluiti în streinatate nu au ingrijitu a adeveri creditele loru, potrivitu cu rânduielile acestei pravili. - Asemene reserva se va face și pentru creditele acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire.
Nici o plata nu se va face de către sindici, de catu numai după înfățișarea zapisului în originalu. Sindicii voru insemna pe zapisu suma plătită de dinsii, sau poruncita a se plati, potrivitu cu art. 233 - Cu tote acestea, de nu va fi cu putinta a se infatisa chiaru zapisulu în originalu, judecătorului-comisaru va putea se imputernicesca pe sindici a plati, după ce mai înainte va vedea jurnalulu de adeverirea acei datorii. - Ori cumu inse va fi, creditorulu va da chitanța dc priimire pe marginea foei de împărțire.
Unirea creditoriloru va putea sa cera voia de la tribunalu ca se desfaca toptanu prin învoiala tote sau parte din drepturile și reclamațiile ce va avea falitulu, și carii nu se voru fi adusu la îndeplinire, chiamndu-se inse falitulu după oranduiala judecatei; la acesta intemplare, sindicii voru face tote actele trebuinciose. Totu creditorulu va putea se se adresede către judecătorului-comisaru, ca se cera a se face chibsuire, întru acesta din partea unirii.
De la hotărîrea asupra darei pe fața, a falimentului, creditorii nu voru putea sa cera vindarea averiloru nemiscatore asupra cărora nu voru avea ipoteca.
De nu se va fi pornită cerere pentru vendarea averei cei nemiscatore a falitului mai înainte de întocmirea unirii, numai sindicii voru fi în dreptu de a cere vendarea acestei averi, și acesta voru fi datori a o face în sorocu de optu dile prin scirea și slobodenia judecătoriei, și padindu-se tote formele prescrise pentru venderile prin mezatu.
La intemplare de falimentu, se voru putea cere înapoi zapisele și alte înscrisuri negutatoresci de bani, carii încă nu se voru fi platitu, și se voru afla în portofoliulu falitului pe vremea falimentului, candu acele zapise sau înscrisuri se voru fi datu de proprietarulu loru cu ordinu numai de a se stringe banii și de a se tinea la păstrare, sau candu se voru fi randuitu de unitulu proprietaru a se întrebuința la plati hotărâte.
Asemenea se voru putea cere înapoi, pe câtă vreme se voru afla în natura, mărfurile, tote, sau parte, ce se voru fi datu falitului spre a le păstra sau a le vinde în socotela stapanului loru. - Asemenea se va putea cere înapoi pretulu, sau parte din pretulu numiteloru mărfuri, care nu se va fi respunsu, nici se va fi prefacutu în zapisu, nici se va fi refuitu prin vre o socotela între falitu și cumparatoru.
Se voru putea cere înapoi mărfurile pornite către falitu, pe câtă vreme acele mărfuri nu voru fi intratu în magasiile lui, sau într'ale comisionarului insascinatu a le vinde pe sema falitului. - Cu tote aceste, cererea înapoi nu va fi priimita, dacă mărfurile, mai înainte de a sosi, s'au vendutu fără viclenie, cu facture și scrisorea de încărcare în corabie, sau cărți de caratu iscălite de espeditoru. - Ceretorulu înapoi, priimindu marfa, va fi datoru se intorca la masa banii ce va fi luatu înainte în socotela marfuriloru, și ori-ce alte sume raspunse pentru plata de navlu, de caratu, comisionu, asigurări sau alte cheltuieli; către acesta, va plati și sumele ce voru avea se mai ia unii alții pentru acelesi pricini.
Se voru putea opri de vendetoru mărfurile vendute de dinsulu, carii nu se voru fi datu falitului, sau nu se voru fi pornitu, ori catra acesta, ori catra o a treia persosa în socotela lui.
La intemplarea preveduta prin cele din urma doue articole, sindicii voru avea dreptulu prin împuternicirea judecătorului comisaru, se cera predarea marfuriloru, platindu vendatorului pretulu tocmitu între dinsulu și falitu.
Sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisari, se priimesca de bune cererile ce li se voru face pentru luarea în-apoi de mărfuri. De se va ivi prigonire, tribunalulu va hotărî, ascultandu și pe judecătorului-comisaru.
Hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului, precumu și aceea ce va hotărî la o dată mai veche vremea încetării platiloru, voru fi priimitore de împotrivire către aceeași judecătorie, din partea falitului, în sorocu de optu dile, și din partea ori-carei alte părți interesate, în sorocu de o luna. Aceste soroce voru curge din dilele întru carii se voru seversi formalitățile publicarei după, coprinderea art. 190
Ori-ce cerere voru face creditorii spre a se hotărî data încetării platiloru falitului la o epoca osebită de catu aceea ce se coprinde în hotărîrea asupra darei pe fața a falimentului, sau în vre o alta hotărîre data mai în urma, nu va fi priimita după trecerea soroceloru orânduite pentru adeverirea și încredințarea crediteloru. Trecendu odată, aceste soroce, vremea încetării platiloru va remanea cu nestramutare hotărâtă despre creditori.
Soroculu apelatiei, pentru ori-ce hotărîre data în pricina de falimentu, va fi numai de o luna socotită din diua incunosciintarei ei.
Nu voru fi supuse nici la împotrivire către aceeași judecătorie, nici la apelatie: - 1-iu, hotărîrile atingatore de oranduirea sau de schimbarea judecătorului-comisaru, precumu și de orînduirea ori de scoterea sindiciloru; - 2-lea, hotărîrile asupra cereriloru ori de carte de slobozenie a falitului, ori de ajutoare pentru dinsulu și familia lui; - 3-lea, hotărîrile carii voru imputernici vendarea lucruriloru ori a marfuriloru falitului; - 4-lea, hotărîrile atingatore sau de amânare a concordatului, sau de priimire vremelnicesca a crediteloru prigonite; - 5-lea, hotărîrile prin carii tribunaluli de comerciu va hotărî asupra reclamatiiloru pornite împotriva porunciloru date de judecătorului-comisaru în cerculu atribuțiiloru sale.
Intemplarile de bancruta simpla se voru pedepsi cu osindele hotărâte în anecsulu pentru vini și pedepse alaturatu la sfirsitulu acestei condici, și se voru judeca de tribunalurile corecționale, asupra pirei ce se va porni din partea sindiciloru, din partea ori-cărui creditoru sau din partea procuroriloru.
Se va declara ca unu bancrutaru simplu ori-ce negutatoru falitu care se va afla în una din împrejurările urmatore: - 1-iu, dacă cheltuelile lui personale sau cheltuelile casei sale se voru judeca ca au fostu peste mesura; - 2-lea, de va fi perdutu sume mari la jocuri de norocu, precumu cărți, lotarii și altele; - 3-lea, dacă, cugetandu a intardia falimentulu, elu va fi sevirsitu cumpărători de lucruri ca să le venda, cu pretu mai josu de obicinuitulu loru cursu; dacă totu cu asemenea cugetu, elu se va fi imprumutatu cu bani, va fi scosu afară în circulație, polițe și alte asemenea bileturi de negotu, sau va fi intrebuintatu ori-ce alte mijloace pagubitore ca sa dobandesca bani; - 4-lea, dacă după încetarea platiloru sale, va fi platitu unu creditoru cu paguba masei.
Se va putea declara ca unu bancrutaru simplu ori-ce negutatoru falitu care se va afla în una din împrejurările urmatore: -1-iu, dacă se va fi insarcinatu în socotela altuia și fără a priimi de la dinsulu bani sau lucruri spre acoperirea sa, cu îndatoriri ce se voru cunosce a fi prea mari pe lîngă starea în care se afla elu candu a luatu asuprasi acele îndatoriri; - 2-lea, dacă se va declara de isnova falitu fără a fi indestulatu îndatoririle ce se punea asupra'i prin vre unu concordatu de mai înainte; - 3 lea, dacă, în cele d'antei trei dile de la încetarea platiloru sale, na va fi facutu la tribunalulu localu arătarea cerută de art. 186 și 187, sau dacă acea arătare nu va coprinde numele tuturoru tovarasiloru celoru împreună respundatori; - 4-lea, dacă, fără vre o pravilnica împiedicare, nu s'a infatitatu însuși la sindici la împrejurările și la sorocele hotărâte, sau dacă dobîndindu carte de slobodenie, nu se va fi mai infatisiatu la judecata; - 5-lea, de nu va fi ținuta catastise și nu va fi facutu inventariu după cerută orinduiala; dacă catastisele și inventariulu ori sînt nedesavarsite ori sînt ținute cu neorinduiala, ori nu infatisada adeverata lui stare de dare și de luare, fără inse a mijloci vre o viclenie întru aceasta.
Se va declara ca unu bancrutaru vicleanu, și se va pedepsi cu osindele hotărâte prin anecsulu despre pedepsile bancrutariloru alaturatu pe lîngă acesta condica, ori-ce negutatoru falitu cere va tăinui catastisele sale, va ascunde o parte din capitalulu seu, saa nu'lu va arata totu, sau care, ori prin socotelile sale, ori prin acte publice sau particulare, ori prin bilantulu seu, se da cu viclenie platnicu pentru sume ce elu nu era datoru.
Dacă unulu sau mai mulți creditori voru porni numai pe sema loru pira de bancruta viclena împotriva falitului, cheltuelile judecatei voru fi în socotela loru, de se va desvinovati pîrîtului.
Se voru osindi la pedepsile hotărîte pentru bancrutarii vicleni: - 1-iu. Acei carii se voru dovedi ca pentru interesulu falitului, au ascunsu ori au tainuitu tote sau parte din averile lui miscatore, ori l'au ajutatu cu ori-ce mijlocu, la sevirsirea viclenei bancrute; - 2-lea. Acei carii se voru dovedi ca,n s'au aratatu în falimentu, sau pe însuși numele loru, sau pe numele strainu, creditori de credite neinfiintate; - 3-lea. Acei carii, facendu negotu, sub numele strainu, sau sub unu nume mincinosu, se voru fi invinovatitu cu vre una din faptele prevedute prin Art. 326
Sotulu ori sotia, rudele de josu sau de susu ale falitului, rudele din cuscrenia, totu pînă la aceeași spita, carii voru fi datu de-parte, sau voru fi ascunsu lucruri dintr'ale falimentului, fără inse a lucra întru viclena înțelegere cu falitulu, se voru pedepsi ca, niște furi.
La intamplarile prevedute prin articolele de mai susu, judecatoriele criminale carii voru cerceta pricina, și voru dovedi ca s'a urmatu vre o viclena tainuire, voru hotara: - 1-iu, a se intorce la masa creditoriloru, tote lucrurile, drepturile sau reclamațiile falitului, ce se voru fi luatu, sau de voru fi tainuitu cu viclenie; - 2-lea, asupra pagubiloru ce se voru cere, și carii se voru lămuri după găsirea cu cale aceloru judecătorii.
Totu sindiculu care se va fi invinovatitu cu viclena și rea întrebuințare întru împlinirea datorieloru carmuirei sale, se va pedepsi după glasutirea art. 2 alu anecsului alaturatu pe lîngă acesta condica, și atingatoru de pedepsele bancrutariloru.
Creditorulu care va fi facutu, ori cu falitul, ori cu ori care alta persona, învoiri spre alu seu în parte folosu ca sa dea votulu seu spre paguba masei creditoriloru, sau care va fi sevirsitu vre o inparte tomele din care aru isvori pentru dinsulu folosu impovaratoru pentru cei-l-alți creditori, se va pedepsi după PARAGRAFUL 10 alu art. 3 din alaturatulu anecsu asupra pedepsiloru bancrutariloru.
Către acesta, acele învoieli sau tocmeli se voru desputernici cu totulu. - Creditorulu va fi datoru se aducă înapoi, la cine se va cuveni, sumele sau zapisele ce va fi priimitu în puterea desfiintateloru invoeli sau tocmeli.
Dacă pira pentru desființarea invoeliloru sau a tocmeliloru mai susu arătate se va porni politicesce, iar nu criminalicesce, cererea se va face către, tribunalele de comerciu.
Tote hotărîrile de osinda, ce se voru da pe temeiulu atatu în a acestui capu, catu și a celoru doue de mai înainte (de la art. 313 - 334), se voru lipi și se voru publică după formele asedate la articolulu 41 alu acestei condici.
În tote intamplarile de pira și de osinda pentru bancruta simpla sau vicena, reclamațiile civile, afară dintr'acelea pentru carii se vorbesce la art. 330, voru fi osebite, și tote dispositiile atingatore de averea falitului și prescrise pentru falimentu, se voru pune în lucrare fără a putea se se dea în cercetarea tribunaleloru corectiunale sau a divanuriloru criminale.
Cu tote aceste, sindicii falimentului voru fi datori a da procuroriloru chartiele, documentele și deslusirile ce li se voru cere.
Falitulu care va plati toți banii ce va fi datoru cu dobinda loru și cheltuelile urmate, va putea dobândi a sa restatornicire. - Daru, de va fi tovarasu alu vre unei case de comerciu, caduta în falimentu, nu va putea sa o dobandesca, de catu după ce va face dovada ca tote datoriile tovarasiei s'au platitu întru întregimea loru împreună cu dobandile și cheltuelile, și chiaru de va fi facutu elu vre unu concordatu împarte pe sema sa.
Ori-ce cerere de restatornicire se va indrepta catra departamentului dreptatei, insotindu jaluitorulu pe lîngă jalba sa tote înscrisurile doveditore a desevirsitei sale refuiri.
Departamentului dreptatei va trimite copii adeverite după, jalba și după înscrisuri către judecătoria de comerciu a salasluirei jaluitorului, și dacă acesta va fi schimbatu salasluinta sa în urma falimentului, către judecătoria de comerciu a locului unde se va fi asedatu falitulu, indatorandu-o a lua tote sciintele putiuciose asupra adeverului aratariloru jaluitorului.
Presidentulu tribunalului va porunci a se scote copia după acea jalba și a sta lipita doue luni atatu în sala seanteloru tribunalului, și a magistratului, cum și la bursa, pe unde va fi. Catra acesta, se va trece în prescurtare și în Buletinu.
Totu creditorulu care nu va fi priimitu plata pe deplinu a capitalului seu cu dobandile și cheltuelile, cumu și ori-ce altă parte intesesata va putea, în curgerea vremei întru care acea copia va fi lipita, să se impotrivesca la restatornicirea falitului numai prin jalba data către tribunalu și însoțită cu doveditorele înscrisuri. Creditorulu impotrivitoru nu va putea nici odată sa figureze ca unu pirisu în cercetarea pricinei de restatornicire.
După împlinirea de doue luni, presidentulu tribunalului de comerciu va trimite la departamentului dreptatei sciintele ce se voru fi adunatu și impotrivirile ce se voru fi facutu, adaogendu totu de odată și părerea tribunalului, asupra cererii de restatornicire.
Departamentului Dreptatei va inainta tote aceste acte către Inaltulu Divanu, și prin procurorulu acestuia va stărui a da hotărîre asupra primirei ori a nepriimirei cererii de restatornicire. De se va lepada cererea, nu se va putea reînnoi de catu după trecere de unu anu.
Hotărîrea care va priimi de buna cererea de restatornicire a falitulul se va indrepta la Departamentului Dreptatei, și după legiuita intarire se va inainta de acesta la tribunalulu de comerciu care va fi cercetatu pricina, spre a o citi în obște într'o di de audienta, și a o înscrie la condica, trecendu-se totu de o dată și prin Buletinu în prescurtare.
Nu voru fi priimiti a se restatornici bancrutarii vicleni, cei osinditi pentru furtisagu, inselatorie sau rea întrebuințare a bunei credințe, stelionatarii; asemene nu voru fi priimiti epitropii, carmuitorii sau alți supuși la dare de socotela, carii însă nu'și voru fi datu și nu voru fi desfacutu socotelele loru. - Va putea fi priimitu a se statoruici bancrutarulu simplu care va fi indeplinitu pedepsa la care să va fi osinditu.
Nici unu negutatoru falitu nu va putea să se infatisede la bursa, de nu va fi dobinditu restatornicirea sa.
Falitulu va putea să se restatornicesca și după mortea sa.