LexistoriaDreptul la drept.

Pentru contracturile ala-grosa

Azi

Codul comercial (1840) · 21 articole

Abrogat la 1 septembrie 1887 · înlocuit de Codul comercial. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Articolul 468

Contractului ala grosa este acela prin care o persona imprumuta pe alta o tocmela ca suma împrumutată sa o perda imprumutatorulu, dacă acele lucruri vor peri; iar de voru sosi cu norocire la portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce sa imprumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce da cu imprumutare, și folusu de mare, cascigulu tocmitu la întâmplare de a sosi lucrurile cu norocire.

Articolul 469

Contractului ala-grosa se face prin inscrisu adeveritu de judecătorie. - Într'acestu contractu se arata capitalulu luatu imprumutu și suma hotărâte prin învoire pentru folosulu de mare, - lucrurile pe sema cărora s'a facutu împrumutarea, numele corabiei și alu capitanulni, - numele împrumutătorului și alu împrumutatului, - de s'a facutu împrumutarea pentru o călătorie, - pentru ce călătorie anume și pentru câtă vreme; - către acesta se arata și soroculu de plată datoriei. - Dacă contractului este facutu în tera streina va fi supusn la formalitățile prescrise prin art. 391.

Articolul 470

Ori ce inscrisu de imprumutare ala-grosa se poate negotia prin giru, dacă, inscrisulu este facutu la ordinu. - La acesta intemplare, negotiatia înscrisului are aceeași putere și da drepturi la acelesi cereri de asigurare ca și notiatia celoru-l-alte înscrisuri de comerciu.

Articolul 471

Asigurarea pentru plata nu se poate aplica și la folosulu de mare, afară numai de se va fi tocmitu împotriva cu chipu deslusitu.

Articolul 472

Imprumutarile ala-grosa se potu face - pe sema trupului corabiei, pe sema sculeloru și a unelteleru, - pe sema inarmarei și a provisiei, - pe sema poverei, - pe sema tuturoru acestora împreună sau numai a unei părți hotărîte de fie-care dintr'însele.

Articolul 473

Ori ce imprumutare ala-grosa, facuta pentru o sumă care covirsasce pretulu lucrariloru, pe sema cărora s'a urmatu împrumutarea, se poate, desfiinta după cererea împrumutătorului, de se va dovedi ca a mijlocitu viclesugu din partea împrumutatului.

Articolul 474

De nu va fi mijlocitu viclesugu; contractului este bunu și cu tărie pînă la suma prețului lucruriloru, pe sema cărora s'a urmat împrumutarea, după prețuirea ce s'a facutu sau s'a asedatu între părți. - Iar suma ce va trece peste pretulu aceloru lucruri, se platesce cu dobînda după cursulu pieței.

Articolul 475

Tote împrumuturile pe sema unei încă netocmite chirii de corabie, cumu și pe sema cascigului ce se nadejduesce din mărfuri, sînt oprite de pravila. - Imprumutatorulu, la acesta întâmplare, are dreptu a cere ca sa i se platesca numai capetele fără nici o dobînda.

Articolul 476

Nimini nu poate imprumuta ala-grosa pe corabieri sau pe omenii de mare pe sema simbriei loru.

Articolul 477

Corabia, sculele și uneltele ei, inarmarea și provisiile ei, și chiaru chiria slujita, sînt supuse prin privilegiu spre plata capitalului și a dobandiloru baniloru dati ala-grosa pe sema trupului corabiei. - Asemene și povara este supusă spre plata capitalului și a dobindiloru baniloru dati ala-grosa pe sema poverei. De s'a facutu împrumutarea pe sema unui lucru particularu alu corabiei sau alu poverei, atunci privilegiulu cade numai asupra acelui lucru, și după analogia catatimei lucrului pe sema căruia sa facutu împrumutarea.

Articolul 478

O suma luată de către capitanu cu imprumutare ala-grosa la loculu locuinței proprietariloru corabiei, fără înscrisă acestoru slobodenii adeverita de judecătorie sau fără a fi și ei fața la inchierea înscrisului și a-lu iscăli, nu da împrumutătorului dreptu de reclamație și de privilegiu, de catu numai asupra partei ce poate avea capitanulu la corabie și la chiria ei.

Articolul 479

Sînt supuse la plata sumeloru luate imprumuta, chiaru în loculu locuinței fetieloru interesate pentru dregerea corabiei și provisia ei, părțile și particelile proprietariloru ce nu voru fi datu analogulu loru ca sa aducă corabia în stare de plutire, în curgere de doue-deci și patru cesuri de la somația ce li se va fi facutu de către judecata pentru acesta.

Articolul 480

Datoriile ce s'aru facutu pentru cea din urma călătorie a corabiei, se platescu mai înainte de catu sumele luate imprumutu pentru o alta călătorie de mai înainte, macaru de și a'aru fi coprindendu în zapisele de imprumutare ca acele sume de mai înainte s'au lasatu pe sema urmatorei, ori unei alte călătorii. - Sumele ce s'au luatu imprumutu în cursulu călătoriei, au precădere la plata de catu cele ce se voru fi luatu cu imprumutare înaintea purcederei corabiei, și de se voru fi facutu mai multe datorii în cursulu aceiași călătorii, datoria cea din urma va avea totu-de-una precădere la plata de cea urmată înaintea ei.

Articolul 481

Imprumutatorulu ala-grosa pe sema de mărfuri încărcate într'o corabie arătată anume în contractu, nu cerca paguba din pricina perderei marfuriloru, și chiaru de se va fi urmatu acea pierdere din vre-o intemplare pe mare, dacă se voru fi incarcatu în vre-o alta corabie, afară numai de se va dovedi pravilnicesce ca acesta încărcare s'a facutu din pricina unei neaparate intemplari.

Articolul 482

De s'au perdutu cu totulu lucrurile pe sema cărora s'a facutu împrumutarea ala-grosa, și perderea s'a urmatu din vre-o pricina intemplatore, însă în curgerea soroculni aratatu prin contractu, și la loculu pînă la care era hotaratu imprumutatorulu a'și primejdui banii, atunci suma împrumutată nu se mai poate reclama.

Articolul 483

Scadaminturile, lipsele și pierderile ce vinu din însuși metehna lncrului, și pagubile intemplate din pricina împrumutului, nu sînt nici într'unu chipu pe sema împrumutătorului.

Articolul 484

La intemplare de naufrangere, plata sumeloru luate imprumutu ala-grosa se marginesce la pretulu lucruriloru scapate și pe a cărora sema s'a facutu împrumutarea, scadendu-se mai anteiu cheltuelile ce se voru fi urmatu pentru scăparea loru.

Articolul 485

De nu este hotărâtă în contractu vremea într'a carei curgere imprumutatorulu 'și primejduesce banii, atunci ea începe pentru corabie: scule, unelte, inarmare și provisii, din diua ce a plecatu corabia pînă în diua, candu a aruncatu ancora, sau a popositu în portu ori la loculu celu oranduitu; pentru mărfuri, vremea primejduiriloru începe din diua ce s'au incarcatu în corabie, sau în barci ca să le transporteze în corabie, pînă în diua candu s'a descarcatu pe uscatu.

Articolul 486

Celu ce se imprumuta ala-grosa pe sema de mărfuri, nu se scapa de datoria sa cu perdania corabiei și a poverei, de nu dovedesce ca se afla într'însă pe socotela sa, lucruri pînă la împlinirea de pretulu sumei luate imprumutu.

Articolul 487

Împrumutătorii ala-grosa contribuescu și ei, spre ușurarea celoru împrumutați, la pagubile cele de obște. - Pagubile cele simple sînt asemenea iarăși pe sema imprumutatoriloru, de nu se voru fi invoitu împotriva.

Articolul 488

De se face contractu ala-grosa și asigurare pe aceeași corabie, sau pe aceeași povara, atunci sumele isvorite din vendarea lucruriloru scapate din naufrangere, se impartu între imprumutatorulu ala-grosa, numai pentru capitalulu seu, și între asiguratoru pentru sumele asigurate, după analogia interesului ce are fia-care dintr-înșii, fără vatemarea privilegiuriloru hotărâte la art. 350