LexistoriaDreptul la drept.

Proceduri speciale

Azi

Codul de procedură civilă (1865) · 80 articole

Abrogat la 15 februarie 2013 · înlocuit de Codul de procedură civilă. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Capitolul I — Ordonante presedintiale

Articolul 581

(1) Instanța va putea sa ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

(2) Cererea de ordonanța președințială se va introduce la instanța competența să se pronunte asupra fondului dreptului.

(3) Ordonanța va putea fi data și fără citarea părților și chiar atunci când exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta și cu precadere. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

(4) Ordonanța este vremelnica și executorie. Instanța va putea hotari ca executarea să se faca fără somatie sau fără trecerea unui termen.

Articolul 582

(1) Ordonanța este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronuntare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

(2) Instanța de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de către aceasta.

(3) Recursul se judeca de urgenta și cu precadere, cu citarea părților. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amanarea pronuntarii și redactarea ordonantei sunt aplicabile.

(4) Împotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestație.

(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, putind sa oblige partea la depunerea unei cautiuni.

(3) Termenul de recurs este de 5 zile și curge de la pronuntare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsa.

(4) Apelul și recursul se judeca de urgenta și, cu precadere, cu citarea părților.

(5) Împotriva executarii ordonantelor presedintiale se poate face contestație."

Capitolul II — Refacerea inscrisurilor și hotărârilor disparute

Articolul 583

(1) Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina în curs de judecată, disparute în orice chip, se pot reface de insasi instanța investita cu judecarea pricinii.

(2) Spre acest sfârșit, instanța va soroci termen, chiar din oficiu, citand părțile, martorii și expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autorități și de care părțile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de părți, dispunand totodata să se scoata din registrele instanței toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.

(3) Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla în stapanirea părților, ori altor persoane sau autorităților pot folosi la refacerea dosarului.

(4) Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o dată cu fondul.

(5) Inscrisurile astfel refacute țin locul originalelor, până la gasirea acestora.

Articolul 584

(1) Dacă dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina în care se pronuntase o hotărâre de către prima instanța și împotriva careia se facuse apel, aceasta hotărâre se va reface după cel de al doilea exemplar al hotărârii pastrat de prima instanța; iar dacă și acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotărâre, ce s-au încredințat părților sau altor persoane.

(2) În acest scop, instanța va putea dispune să se faca, din oficiu, publicatii într-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotărâre sa o depuna la grefa instanței care a ordonat publicatia.

(3) Dacă hotărârea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 și 2, se va trece la refacerea ei de către instanța de apel, potrivit dispozițiilor art. 583.

(4) Dacă dosarul, inclusiv hotărârea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanța de apel va judeca din nou pricina în fond. Pentru judecata din nou a cauzei, părțile sunt obligate sa faca dovada ca între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii și ca acesta a fost solutionat prin hotărâre judecătorească. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instanței judecătorești sau ale altor autorități.

Articolul 585

(1) Instanța care a pronuntat hotărârea disparuta va proceda în toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozițiilor art. 583 și 584.

(2) Dacă în cursul judecatii a fost gasita hotărârea disparuta, cererea va fi respinsa.

(3) De asemenea, dacă ulterior judecatii hotărârea disparuta a fost gasita, hotărârea refacuta potrivit dispozițiilor aratate la alin. 1 va fi anulata de către instanța care a pronuntat-o.

Capitolul III — Despre oferte de plată și consemnatii

Articolul 586

Când creditorul refuză să primească plata de la debitor, acesta din urmă este în drept să facă o ofertă reală și să consemneze ceea ce datorează.

Articolul 587

În scopul prevăzut la art. 586, debitorul va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecătoresc din circumscripția tribunalului în care se află domiciliul creditorului sau domiciliul ales al acestuia, o somație, prin care este invitat să primească prestația datorată. În acea somație se vor arăta locul, data și ora când suma sau obiectul oferit urmează să îi fie predat creditorului.

Articolul 588

În cazul în care creditorul primește suma sau bunul oferit, debitorul este liberat de obligația sa. Executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal prin care va constata acceptarea ofertei reale. *) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA nr. 69 din 31 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 14 iulie 2005 și abrogata de art. IV din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.

Articolul 589

Dacă creditorul nu se prezintă sau refuză să primească suma ori obiectul oferit, executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal în care va consemna aceste împrejurări. În acest caz, debitorul, spre a se libera de datorie, va putea să consemneze suma sau bunul oferit la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit ori, după caz, la o unitate specializată, iar recipisa de consemnare se va depune la executorul judecătoresc care a trimis somația. Procedura de consemnare a sumelor de bani este obligatorie pentru unitatea la care urmează a se face consemnarea și nu poate fi condiționată de existența acordului creditorului. Consemnarea bunurilor se face în condițiile prevăzute de lege. Consemnarea va fi precedată de o nouă somație adresată creditorului în care se vor arăta ziua și ora când și locul unde suma sau, după caz, bunul oferit se va depune.

Articolul 590

După consemnare, executorul judecătoresc va constata, printr-un proces-verbal, efectuarea plății și liberarea debitorului. Procesul-verbal se comunică creditorului în termen de 5 zile de la întocmirea acestuia. În termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. 1, creditorul va putea cere anularea acestuia pentru nerespectarea condițiilor de validitate, de fond și de formă, ale ofertei de plată și consemnațiunii, la judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea este supusă numai recursului, în termen de 10 zile de la comunicare. Debitorul este considerat liberat la data consemnării plății, în afară de cazul în care se anulează oferta de plată și consemnațiunea.

Articolul 590¹

Oferta de plată poate fi făcută și în timpul procesului, în fața oricărei instanțe, în orice stadiu al judecății. În acest caz, prin încheiere, creditorul este pus în întârziere să primească suma sau, după caz, bunul. Dacă creditorul este prezent și primește prestația datorată, liberarea debitorului se va constata prin încheiere. În cazul în care creditorul lipsește sau refuză primirea prestației, debitorul va proceda la consemnare conform dispozițiilor art. 589 alin. 2, iar recipisa de consemnare va fi pusă la dispoziția instanței, care, prin încheiere, va constata liberarea debitorului. Încheierile prevăzute la alin. 1 și 2 se atacă numai odată cu fondul, cu excepția celor date în recurs, care sunt irevocabile.

Articolul 590²

În baza procesului-verbal întocmit în condițiile art. 588 sau art. 590 ori a încheierii emise în condițiile art. 590¹, cel interesat va putea cere radierea din cartea funciară ori din alte registre publice a drepturilor de ipotecă constituite în vederea garantării creanței stinse în condițiile prezentului capitol.

Articolul 590³

Dispozițiile prezentului capitol se completează cu prevederile Codului civil referitoare la ofertele de plată și consemnațiuni.

Capitolul IV — Masurile asiguratorii
Secțiunea I — Sechestrul asigurator

Articolul 591

(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanta este constatata prin act scris și este exigibila, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni în cuantumul fixat de către instanța.

(2) Acelasi drept îl are și creditorul a cărui creanta nu este constatata în scris, dacă dovedeste ca a intentat actiune și depune, o dată cu cererea de sechestru, o cautiune de jumătate din valoarea reclamata.

(3) Instanța poate incuviinta sechestrul asigurator chiar dacă creanta nu este exigibila, în cazurile în care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustraga de la urmărire sau să-și ascunda ori să-și risipeasca averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedeasca indeplinirea celorlalte condiții prevăzute de alin. 1 și să depună o cautiune al carei cuantum va fi fixat de către instanța.

Articolul 592

(1) Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instanței care judeca procesul.

(2) Instanța va decide de urgenta, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie, fixand totodata, dacă este cazul, cuantumul cautiunii și termenul inauntrul caruia urmeaza să fie depusa aceasta. Incheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta și cu precadere, cu citarea în termen scurt a părților.

(3) Dispozitiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea și redactarea hotărârii se aplică atât la solutionarea cererii, cat și la judecarea recursului.

(4) Nedepunerea cautiunii în termenul fixat de instanța atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin încheiere irevocabila, data fără citarea părților.

Articolul 593

(1) Măsura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai în măsura necesară realizării creantei.

(3) Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de îndată în cartea funciara. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.

(4) Împotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestație.

Articolul 594

Dacă debitorul va da, în toate cazurile, garantie indestulatoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza în camera de consiliu, de urgenta și cu citarea în termen scurt a părților, prin încheiere supusă numai recursului în termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta și cu precadere. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 595

În cazul în care cererea principala, în temeiul careia a fost incuviintata măsura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotărâre irevocabila, ori dacă cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de către instanța care a incuviintat-o. Asupra cererii instanța se pronunță prin încheiere irevocabila, data fără citarea părților. Dispozitiile art. 593 se aplică în mod corespunzător. *) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA nr. 69 din 31 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 14 iulie 2005 și abrogata de art. IV din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 14 iulie 2005.

Articolul 596

Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat după ce creditorul a obținut titlul executoriu.

Secțiunea a II-a — Poprirea asiguratorie

Articolul 597

(1) Poprirea asiguratorie se poate înființa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condițiile stabilite de art. 591.

(2) Dispozitiile art. 592-595 se aplică în mod corespunzător.

Secțiunea a III-a — Sechestrul judiciar

Articolul 598

Ori de cate ori exista un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanța competența pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

Articolul 599

1. asupra unui bun pe care debitorul îl ofera pentru liberarea sa; 2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual; 3. asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garantia creditorului, când acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori când are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori să se teama de sustrageri sau deteriorari.

(1) Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces:

(2) În aceste cazuri, competența este instanța în circumscripția careia se afla bunul.

Articolul 600

(1) Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea părților. În caz de admitere, instanța va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Incheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronuntare. Dispozitiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

(2) Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de părți de comun acord, iar în caz de neintelegere, unei persoane desemnate de instanța, care va putea fi chiar deținătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub sechestru și-l va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat și instanței care a incuviintat măsura.

(3) Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare și administrare, va incasa orice venituri și sume datorate și va putea plati datorii cu caracter curent, precum și cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecata în numele părților litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabila a instanței care l-a numit.

(4) Dacă administrator-sechestru a fost numita o altă persoană decat deținătorul, instanța va fixa, pentru activitatea depusa, o sumă drept remuneratie, stabilind totodata și modalitatile de plată.

Articolul 601

În cazuri urgente, președintele instanței va putea numi, prin încheiere irevocabila data fără citarea părților, un administrator provizoriu până la solutionarea cererii de sechestru judiciar. Art. 591. (1) Proprietarii, principalii chiriasi sau arendasii vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplatite și datorate, sa sechestreze, printr-o simpla petitie, data către autoritatea judecătorească locala, lucrurile și fructele care se vor afla în casa, mosie sau pamantul inchiriat ori arendat. Art. 592. Lucrurile subchiriașilor care se vor afla în locurile ocupate de dinsii și fructele pamantului ce li s-a subarendat se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreste chiriasul sau arendasul principal. Li se vor tine însă în seama chiriile sau arenzile ce ei au platit de buna credinta pentru termenii trecuti, nu însă și plățile ce vor fi facut înainte de vreme. Art. 593. Aceste sechestrari se vor face prin un executor judecătoresc al instanței unde este asezat nemișcătorul, cu aceleasi forme cu care se fac și urmaririle pentru vinzarea silita a miscatoarelor. Art. 594. (1) Orice alt creditor, a carei creanta este constanta printr-un act scris și este ajunsa la termen va putea, deodata cu chemarea în judecata pentru plata creantei sale, sa puna, un sechestru asigurator pe mobilele datornicului sau. Art. 595. Acest sechestru se va pune cu incuviintarea instanței datornicului și creditorul va putea fi supus la o cautiune. Art. 596. (1) Ori de cite ori exista un proces asupra proprietății sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator, asupra administrației sau folosinței unui lucru comun, judecata va putea, după cererea celui interesat și citarea părților, sa incuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a cărui proprietate, posesie, administratie sau folosință se discuta, putind sa oblige pe reclamant a da o cautiune ce va fi fixata de judecată. Art. 597. (1) Judecatoria va putea însă sa incuviinteze a se sechestra în miinile datornicului averea sa miscatoare, pentru creantele aratate la art. 594, chiar când nu sunt ajunse la termen, în cazurile urmatoare: 1. când datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce daduse sau nu a dat asigurarile promise; 2. când e pericol ca datornicul sa fuga sau să-și ascunda ori să-și risipeasca averea sa.

(2) Ei vor putea sa sechestreze și averea miscatoare care se afla în casa, mosie sau pamantul inchiriat ori arendat.

(3) Ei vor putea sa sechestreze și averea miscatoare care se afla în casa sau pe mosia lor, dar care s-a transportat în alt loc fără consimtamantul proprietarului, și proprietarul păstrează privilegiul sau pe aceasta avere, intrucat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codul civil.

(4) Acelasi drept îl au proprietarii, principalii chiriasi și arendasii care nu au contract scris; sunt însă indatorati ca o dată cu cererea de sechestru, să prezinte dovada de chemare în judecata și sa dea o cautiune fixata de autoritatea judecătorească.

(2) Acelasi drept îl vor avea și creditorii care n-au act scris; sunt însă indatorati ca, odata cu cererea de sechestru, sa dea o cautiune de a treia parte din valoarea reclamata.

(2) Paza bunului sechestrat poate fi incredintata sau deținătorului acelui bun sau unei a treia persoane, numita de judecator, în caz de neintelegere între părți.

(3) Sechestrul va putea face toate actele de conservare și administratie. Va putea sta în judecata în numele părților litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabila indrituire a autorității care l-a numit.

(4) Sechestrul judiciar va incasa orice venituri și sume datorate, va putea plati datorii cu caracter curent precum și cele constatate prin titlul executor.

(5) Plata sechestrului se va fixa de judecată care l-a înființat.

(6) În nici un caz ea nu va putea depăși, pe fiecare an, de zece la suta din venitul net anual al bunului apreciat de instanța.

(2) În ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea incuviinta decit cu dare de cautiune care va fi fixata de autoritatea judecătorească.

Art. 598. Dacă datornicul va da, în toate cazurile, garantie indestulatoare, judecatoria va putea ridica sechestrul de asigurare. Art. 599. Sechestrul de asigurare se va pune prin executorii judecătorești, după aceleasi forme ca și cele cerute pentru urmarirea miscatoarelor și numai pe averea miscatoare ce se poate urmări. Art. 600. În toate cazurile aratate în acest capitol, autoritatea judecătorească va putea, după trebuinte și în cazurile urgente, sa dea autorității locale ordin în scris ca chiar inaintea mergerii agentului să se opreasca datornicul a scoate sau a da de o parte vreun lucru din cele a caror sechestrare se cere. Art. 601. În toate cazurile aratate în acest capitol, vinzarea silita a mobilelor nu se va putea face decit după ce creditorul va fi dobândit un titlu executor."

Capitolul V — Deliberarile consiliului de familie
Capitolul VI — Divortul

Articolul 607

Cererea de divort este de competența judecatoriei în circumscripția careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Dacă sotii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul din soti nu mai locuieste în circumscripția judecatoriei în care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competența este aceea în circumscripția careia își are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliu în tara, este competența judecatoriei în circumscripția careia își are domiciliul reclamantul.

Articolul 608

(1) Sotul pârât poate să faca și el cerere de divort, cel mai tarziu până la prima zi de infatisare, în sedinta publică, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată, pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului, în cererea reclamantului.

(2) Cererea paratului se va face la aceeasi instanța și se va judeca împreună cu cererea reclamantului.

Articolul 609

În cazul când motivele divorțului s-au ivit după începerea dezbaterilor la prima instanța și în timp ce judecata primei cereri se afla în apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanța investita cu judecarea apelului. La articolul 609, cuvintele "secțiunea tribunalului popular" se inlocuiesc cu "instanța" de pct. 33 al art. 1 din LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 26 iulie 1993.

Articolul 610

Neintroducerea cererii în termenele aratate în articolele de mai sus atrage decaderea pentru sotul pârât din dreptul de a cere divortul, afară de cazul când cererea reclamantului a fost respinsa și motivele divorțului s-au ivit în urma.

Articolul 611

Cererea de pensie de întreținere potrivit Codului familiei se va face la judecatoria investita cu cererea de divort, chiar dacă între timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul părților.

Articolul 612

(1) Cererea de divort va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, numele copiilor minori nascuti din căsătorie sau care se bucura de situația legala a copiilor nascuti din căsătorie.

(2) Dacă nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.

(3) La cerere, se va alatura un extract de căsătorie și cate un extract de nastere al copiilor minori.

(4) Cererea de divort, împreună cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de către reclamant presedintelui judecatoriei.

(5) Pârâtul nu este tinut sa faca intampinare.

(6) Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort.

Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În consecință, dispozițiile art. 612 alin. 6 din Codul de procedură civilă au fost suspendate în perioada 29 noiembrie 2007-12 ianuarie 2007, iar incepând cu data de 13 ianuarie 2007 acestea și-au încetat efectele juridice.

Articolul 613

Președintele instanței, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare și, în cazul în care acesta staruie în cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.

Articolul 613¹

În cazul în care cererea de divorț se întemeiază pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți. Atunci când este cazul, soții vor stabili și modalitățile în care au convenit să fie soluționate cererile accesorii divorțului. Primind cererea de divorț formulată în condițiile alin. 1, instanța va verifica existența consimțământului soților, după care va fixa termen pentru soluționarea cererii în camera de consiliu. La termenul de judecată, instanța verifică dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț. La cererea soților, instanța va pronunța o hotărâre cu privire la divorț potrivit alin. 3. Prin aceeași hotărâre, instanța se va pronunța, potrivit legii, cu privire la numele pe care îl va purta fiecare soț după desfacerea căsătoriei și, când este cazul, cu privire la încredințarea copiilor minori și contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Tot astfel, instanța va putea lua act de învoiala soților cu privire la alte cereri accesorii, în condițiile legii. În cazul în care soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanța va continua judecata administrând probele prevăzute de lege pentru soluționarea acestor cereri.

Articolul 613¹a

Când cererea de divorț este întemeiată pe culpa soțului pârât, iar acesta recunoaște faptele care au dus la destrămarea vieții conjugale, instanța, dacă reclamantul este de acord, va pronunța divorțul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorț și fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei. Dispozițiile art. 613¹ alin. 4 și 5 și art. 619 alin. 4 se aplică în mod corespunzător. Dacă reclamantul nu este de acord cu pronunțarea divorțului în condițiile alin. 1, cererea va fi soluționată potrivit dispozițiilor art. 617.

Articolul 613¹b

Când divorțul este cerut pentru că starea sănătății unuia dintre soți face imposibilă continuarea căsătoriei, instanța va administra probe privind existența bolii și starea sănătății soțului bolnav și va pronunța divorțul, potrivit Codului civil, fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.

Articolul 613²

Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanța președințială, măsuri vremelnice cu privire la încredințarea copiilor minori, la obligația de întreținere, la alocatia pentru copii și la folosirea locuinței.

Articolul 614

În fața instanțelor de fond, părțile se vor infatisa în persoana, afara numai dacă unul dintre soti executa o pedeapsă privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are reședința în strainatate; în aceste cazuri, părțile se vor putea infatisa prin mandatar.

Articolul 614¹

În fața instanței de fond, aceasta va stărui pentru soluționarea divorțului prin înțelegerea părților. În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părțile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părților. După informare, părțile decid dacă acceptă sau nu soluționarea divorțului prin mediere. Până la termenul fixat de instanță, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părțile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare. Prevederile alin. 2 și 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părțile au încercat soluționarea divorțului prin mediere anterior introducerii acțiunii.

Articolul 615

(1) Cererea de divort se judeca în sedinta publică. Instanța va putea sa dispună însă judecarea în camera de consiliu, dacă va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.

(2) În toate cazurile hotărârea se pronunță în sedinta publică.

Articolul 616

Dacă la termenul de judecată, în prima instanța, reclamantul lipseste nejustificat și se infatiseaza numai pârâtul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Articolul 616¹

Dacă procedura de chemare a sotului pârât a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanța va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica dacă pârâtul își are domiciliul la locul indicat în cerere și dacă, constata că nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum și, dacă este cazul, la locul sau de muncă.

Articolul 616²

Dacă în timpul procesului de divorț unul dintre soți decedează, instanța va lua act de încetarea căsătoriei și va dispune, prin hotărâre irevocabilă, închiderea dosarului. Cu toate acestea, când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moștenitori, aceștia vor putea continua acțiunea, pe care instanța o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soțului pârât. În caz contrar, dispozițiile alin. 1 sunt aplicabile. Pentru introducerea în cauză a moștenitorilor soțului reclamant, instanța va suspenda procesul potrivit dispozițiilor art. 243 alin. 1 pct. 1.

Articolul 617

Instanța va pronunța divorțul din culpa soțului pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Instanța poate să pronunțe divorțul din culpa ambilor soți, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovați de destrămarea căsătoriei. Dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvențională, iar din dovezile administrate rezultă că numai reclamantul este culpabil de destrămarea căsătoriei, cererea acestuia va fi respinsă ca neîntemeiată, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 617¹ privind pronunțarea divorțului din culpa exclusivă a reclamantului. Hotărârea prin care se pronunță divorțul nu se va motiva, dacă ambele părți solicită instanței aceasta. În cazul divorțului prin acordul soților, instanța va pronunța divorțul fără a face mențiune cu privire la culpa soților.

Articolul 617¹

Când soții sunt separați în fapt de cel puțin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorțul, asumându-și responsabilitatea pentru eșecul căsătoriei. În acest caz, instanța va verifica existența și durata despărțirii în fapt și va pronunța divorțul din culpa exclusivă a reclamantului. Dacă soțul pârât se declară de acord cu divorțul, dispozițiile art. 613¹ alin. 3-5 și art. 619 alin. 4 se vor aplica în mod corespunzător.

Articolul 618

(1) Reclamantul poate renunta la cerere în tot cursul judecatii inaintea instanțelor de fond, chiar dacă pârâtul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de pârât.

(2) Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor în orice faza a procesului, chiar dacă intervine în instanța de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.

(3) Reclamantul însă va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute după impacare, și în acest caz el se va putea folosi și de faptele vechi.

Articolul 619

(1) Termenul de apel, precum și cel de recurs este de 30 de zile și curge de la comunicarea hotărârii.

(2) Apelul sau, după caz, recursul reclamantului împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, dacă la judecata se prezinta numai pârâtul.

(3) Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar dacă se infatiseaza numai reclamantul.

(4) Hotărârea care se pronunță în condițiile art. 613¹ alin. 1 este definitivă și irevocabila în ce priveste divortul.

(5) Hotărârea data în materie de divort nu este supusă revizuirii.

(6) Instanța la care hotărârea de divorț a rămas irevocabilă o va trimite, din oficiu, serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria, Registrului național notarial al regimurilor matrimoniale, prevăzut de Codul civil, și, după caz, oficiului național al registrului comerțului.

Capitolul VII — Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni

Articolul 673¹

Judecarea oricarei cereri de imparteala privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevăzută în capitolul de fața, în afara cazurilor în care legea stabileste o alta procedura.

Articolul 673²

Reclamantul este obligat sa arate în cerere persoanele între care urmeaza a avea loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum și persoana care le detine sau le administreaza.

Articolul 673³

La prima zi de infatisare, dacă părțile sunt prezente, instanța le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii și va lua act, când este cazul, de recunoasterile și acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla și valoarea acestora.

Articolul 673⁴

(1) În tot cursul procesului instanța va starui ca părțile sa imparta bunurile prin buna invoiala.

(2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la impartirea bunurilor, instanța va hotari potrivit invoielii lor. Imparteala se poate face prin buna invoiala și dacă printre cei interesati se afla minori sau persoane puse sub interdictie, însă numai cu incuviintarea prealabila a autorității tutelare, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

(3) În cazul în care înțelegerea priveste impartirea numai a anumitor bunuri, instanța va lua act de aceasta invoiala și va pronunță o hotărâre parțială, continuand procesul pentru celelalte bunuri.

(4) Dispozitiile art. 271-273 sunt aplicabile.

Articolul 673⁵

(1) Dacă părțile nu se invoiesc, instanța va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia și creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii față de altii. Dacă se imparte o mostenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile și creantele comostenitorilor față de defunct, precum și sarcinile mostenirii.

(2) Instanța va face imparteala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se intregesc printr-o sumă de bani.

Articolul 673⁶

(1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de masuratoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele aratate la art. 673⁵ alin. 1, intocmind în mod corespunzător minuta prevăzută de art. 258. Prin aceeasi încheiere instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

(2) Raportul de expertiza va arata evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natura și în ce mod anume, propunand loturile ce urmeaza să fie atribuite.

Articolul 673⁷

În cazul în care, după pronuntarea incheierii prevăzute de art. 673⁶ alin. 1, dar mai înainte de pronuntarea hotărârii de imparteala, se constată că exista și alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fără ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța va putea da o noua încheiere, care va cuprinde, după caz, și coproprietarii sau bunurile omise. În aceleasi condiții instanța poate, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare în masa de impartit.

Articolul 673⁸

Incheierile prevăzute la art. 673⁶ alin. 1 și art. 673⁷ pot fi atacate cu apel sau, după caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supuse acelorasi cai de atac ca și hotărârea data asupra fondului procesului.

Articolul 673⁹

La formarea și atribuirea loturilor, instanța va tine seama, după caz, și de acordul părților, marimea cotei-părți ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul și ocupatia părților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Articolul 673¹⁰

(1) În cazul în care imparteala în natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanța a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod pagubitor destinația economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu intregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 673⁹. Prin încheiere ea va stabili și termenul în care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezinta cotele-părți cuvenite celorlalți coproprietari.

(2) Dacă coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui bunul.

(3) În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.

(4) La cererea unuia dintre coproprietari instanța, ținând seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plateasca.

Articolul 673¹¹

(1) În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata dacă vanzarea se va face de către părți prin buna invoiala ori de către executorul judecătoresc.

(2) Dacă s-a dispus ca vanzarea bunului să se faca de părți prin buna invoiala, instanța va stabili și termenul în care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului părțile vor prezenta instanței dovada vanzarii.

(3) În cazul în care vanzarea prin buna invoiala nu se realizează în termenul prevăzut de alin. 2, instanța, prin încheiere, va dispune ca vanzarea să fie efectuata de executorul judecătoresc.

(4) Incheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Articolul 673¹²

(1) După ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului de către executorul judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la licitație publică.

(2) Executorul va fixa termenul de licitație, care nu va putea depăși 30 de zile pentru bunurile mobile și 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii incheierii, și va instiinta coproprietarii despre data, ora și locul vanzarii.

(3) Pentru termenul de licitație a bunurilor mobile executorul va întocmi și va afisa publicatia de vanzare cu cel puțin 5 zile înainte de acel termen.

(4) În cazul vanzarii unui bun imobil, executorul va întocmi și va afisa publicatia de vanzare cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul de licitație.

(5) Coproprietarii pot conveni ca vanzarea bunurilor să se faca la orice pret oferit de participantii la licitație.

(6) Dispozitiile prezentului articol se completeaza în mod corespunzător cu dispozitiile capitolelor II, III și IV din Cartea a V-a privind vanzarea la licitație a bunurilor mobile și imobile.

Articolul 673¹³

La cererea uneia dintre părți instanța poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vanzarea potrivit art. 673¹¹.

Articolul 673¹⁴

(1) În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanța se va pronunță prin hotărâre.

(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum și cele rezultate din vanzare vor fi impartite de instanța potrivit dreptului fiecarui coproprietar.

(3) În cazul în care imparteala nu se poate realiza în nici una dintre modalitatile prevăzute de lege, instanța va hotari închiderea dosarului.

Capitolul VIII — Cererile privitoare la posesiune

Articolul 674

Cererile posesorii sunt admisibile numai în cazurile și condițiile prevăzute de Codul civil.

Articolul 675

Cererile posesorii se judecă de urgență și cu precădere. Sunt inadmisibile cererea reconvențională și orice alte cereri prin care se solicită protecția unui drept în legătură cu bunul în litigiu. Întâmpinarea nu este obligatorie.

Articolul 676

Hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat o cerere posesorie are autoritate de lucru judecat într-o cerere posesorie ulterioară purtată între aceleași părți și întemeiată pe aceleași fapte. Ea nu are însă o astfel de autoritate într-o cerere ulterioară privitoare la fondul dreptului. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat o acțiune privitoare la fondul dreptului are autoritate de lucru judecat într-o cerere posesorie ulterioară în legătură cu același bun.

Capitolul IX — Despartirea averilor dintre barbati și femei
Capitolul X — Despre interdictie
Capitolul XI — Cesiunea bunurilor
Capitolul XII — Conventiile matrimoniale
Capitolul XIII — Transcrierea actelor de stramutare și urmarirea proprietății și despre inscripția privilegiilor, ipotecilor și amanetelor
Capitolul XIV — Dispoziții privind soluționarea litigiilor dintre profesioniști

Articolul 720¹

(1¹) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune pentru dreptul litigios supus medierii sau concilierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei.

(1) În procesele și cererile dintre profesioniști evaluabile în bani și derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă cu cealaltă parte.

(2) În scopul soluționării litigiului prin conciliere directă, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigură trimiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

(3) Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

(4) Rezultatul concilierii se va consemna într-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecarei părți.

(5) Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocarii prevăzute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare în judecata.

Articolul 720²

Părțile sau reprezentanții lor pot fi asistați de experți ori de alți specialiști.

Articolul 720³

(1) Cererea de chemare în judecata va cuprinde:

a) numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de inmatriculare în registrul comerțului sau de inscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar;

b) numele și calitatea celui care angajează partea și ale celui care o reprezinta în litigiu, anexandu-se dovada calității;

c) obiectul și valoarea cererii, precum și calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzătoare;

d) motivele de fapt și de drept, precum și probele pe care se intemeiaza cererea;

e) semnatura părții sau a reprezentantului acesteia, după caz.

(2) La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe toate inscrisurile pe care reclamantul își intemeiaza pretentiile, mentionandu-se care dintre aceste inscrisuri au fost comunicate în condițiile prevăzute de art. 720¹ alin. 2.

Articolul 720⁴

(1) La primirea cererii de chemare în judecata potrivit art. 114, când este cazul, reclamantului i se va pune în vedere să depună orice act invocat în susținerea cererii, care nu a fost comunicat paratului la convocarea pentru conciliere.

(2) Pârâtul va fi citat cu mențiunea ca este obligat să depună intampinare la dosarul cauzei cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată, iar în procesele urgente, cu cel puțin 3 zile. Intampinarea va avea cuprinsul prevăzut de art. 115, mentionandu-se și datele aratate la art. 720³ alin. 1 lit. a) și b).

(3) Dispozițiile art. 132¹ alin. 2 sunt aplicabile.

(4) Încheierea privind luarea măsurilor prevăzute la art. 114¹ alin. 6 poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă a fost dată cu citarea părților, și de la comunicare, dacă a fost dată fără citarea lor.

Articolul 720⁵

(1) Dacă pârâtul are pretentii împotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala. În cazul litigiilor prevăzute de art. 720¹ nu este necesară o alta incercare de conciliere.

(2) Cererea reconventionala trebuie să indeplineasca condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecata și va fi introdusa în cadrul termenului prevăzut pentru depunerea intampinarii.

(3) În cazul în care pârâtul a introdus cerere reconventionala, reclamantul va depune intampinare până la prima zi de infatisare. La cererea părții interesate, instanța, ținând seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea intampinarii, precum și pentru studierea acesteia de către pârât.

Articolul 720⁶

(1) Procesele și cererile dintre profesioniști se judecă cu precădere. Instanța este datoare să asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor și obligațiilor procesuale ale părților, precum și desfășurarea cu celeritate a procesului.

(2) Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar și asupra fondului, poate continua în ședință publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoștința părților. Dispozițiile art. 132 alin. 3 sunt aplicabile.

(3) Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.

Articolul 720⁷

În cursul judecății asupra fondului procesului, instanța va stărui pentru soluționarea lui, în tot sau în parte, prin înțelegerea părților. În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părțile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părților. După informare, părțile decid dacă acceptă sau nu soluționarea litigiului prin mediere. Până la termenul fixat de instanță, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părțile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare. Prevederile alin. 2 și 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părțile au încercat soluționarea litigiului prin mediere anterior introducerii acțiunii. Înțelegerea părților se constată prin hotărâre irevocabilă și executorie.

Articolul 720⁸

Hotărârile date în primă instanță potrivit prevederilor prezentului capitol sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea.

Articolul 720⁹

Hotărârea judecătorească dată potrivit prevederilor prezentului capitol, care se aduce la îndeplinire prin executare silită și purtând mențiunea că este irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalități.

Articolul 720¹⁰

Litigiile privind desfășurarea activității în scopul privatizarii prin instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum și litigiile privind drepturile și oblibațiile contractate în cadrul acestei activități se solutioneaza de către instantele care au competența de judecată a proceselor și cererilor în materie comerciala, potrivit dispozițiilor prezentului cod și cu procedura prevăzută de aceste dispozitii.