Abrogat la 1 ianuarie 1937 · înlocuit de Codul de procedură penală (1936). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
Ver-ce actiune ia finitu prin otarirea judecatii în ultima instantia. Asupra unei acțiuni publice, judecata trebuie să pronuntia, prin a sa otarire, sau aquitare, sau absolvire, sau condemnare, însă: Aquitarea, candu se recunosce ca faptulu imputatu nu are fiintia, sau ca inculpatulu nu poate fi respundetoru de acelu faptu; Absolutiunea, candu se recunosce ca faptulu imputabile inculpatului și a cărui fiintia este constatata, nu cade sub previsiunile nici unui testu de lege. Condemnatiunea, candu și autorulu, și fiintia, și imputabilitatea legale a faptului sînt constatate.