Abrogat la 1 ianuarie 1937 · înlocuit de Codul de procedură penală (1936). Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.
După fiecare depositiune, președintele va intreba pe marturu, dacă, dandu-și marturia, a intelesu ca vorbesce chiaru despre acusatulu care e de fața; pe urma va intreba pe acusatu dacă voesce sa respunda la cele ce s-au disu în contra sa. Marturulu na va pute să fie intreruptu; acusatulu sau aparatorulu seu voru pute sa adreseze, prin organulu presedintelui, intrebari marturului, după ce acesta va fi terminatu aretarile sale; voru pute inca sa dica, atatu în contra marturului, catu și în contra marturiei totu ce aru crede de folosu la aperarea acusatului. Președintele va pute sa cera de la marturi și de la acusatu tote lamuriule ce va judeca necesarie pentru desvelirea adeverului. Judecatorii, ministeriulu publicu și jurtatii voru ave aceeasi facultate, după ce mai anteiu voru cere cuventulu de la presedinte. Partea civile nu va pute sa faca intrebari marturiloru sau acusatului de catu prin organulu presedintelui.