Incompatibilitatea, abtinerea și recuzarea

Președintele ori judecatorul unei Curti sau unui tribunal sau al unei judecatorii care a pronuntat o hotărîre intr'un proces, nu poate participa la judecata aceleiasi cauze, în a doua instanța sau în recurs, nici chiar în caz de retrimitere prin casare. Nu poate participa la proces judecatorul care a emis mandatul de arestare sau a cerut confirmarea sau reconfirmarea, ori s'a pronuntat asupra culpabilitatii prin ordonanța definitivă facuta și nici judecatorul care a luat parte la pronuntarea Camerei de acuzare pentru trimiterea în judecata. De asemenea nu poate participa la judecata acela care a exercitat intr'un proces atributiunile Ministerului public, precum și acela care a indeplinit oficiul de aparator. Acesta din urma nu poate exercita nici atributiunile Ministerului public. Nu poate participa ca judecator nici acela care a depus în aceeas cauza ca martor sau a servit ca expert ori arbitru.

Președintele, judecatorii Curtii sau tribunalului și judecatorul unei judecatorii, cînd stiu ca exista un motiv de recuzare în persoana lor chiar nepropus, au datoria de a incunostiinta de îndată pe seful lor direct și de a se abtine dela orice actiune în acea cauza. Judecatorul sef, tribunalul sau Curtea decid motivat asupra abtinerii. Cînd se invoca și alte motive de abtinere, care ar inriuri asupra prestigiului și demnitatii magistratului sau al justiției, instanța le poate admite, motivandu-și incheierea sa.

Abtinerea se propune de magistrat și se judeca de aceleasi instante care sînt competente a statua asupra recuzarii. Judecata se face în camera de consiliu.

Președintele și judecatorul Curtii sau al tribunalului ori al unei judecatorii, membrii Camerei de acuzare, precum și judecatorul de instructiune, poate fi recuzat: 1. Cînd el, sotia, parintii sau copii lor sînt direct sau indirect interesati în proces; 2. Cînd este ruda sau afin pînă la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părți sau cu vreunul din avocati, mandatarii sau reprezentantii lor; 3. Cînd sotia este ruda sau afina a uneia din părți, pînă la gradul mai sus aratat, cînd sotia este în vieata și nedespartita, sau dacă fiind incetata din vieata ori despartita, au ramas copii; 4. Dacă el, sotia sau rudele lor pînă la al patrulea grad, au un proces asupra unei asemanatoare chestiuni cu aceea care se judeca sau dacă au o judecata la instanța unde una din părți este judecator; 5. Dacă între aceleasi persoane și una din părți a fost o judecata penala în timp de 5 ani, inaintea recuzarii; 6. Dacă este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia din părți; 7. Dacă a dat sfaturi sau și-a exprimat parerea cu privire la cauza ce se judeca; 8. Dacă a primit dela una din părți daruri sau fagadueli de daruri, ori altfel de indatoriri; 9. Dacă este vrajmasie între el, sotia sau una din rudele sale pînă la al patrulea grad inclusiv și una din părți, sotii sau rudele acestora pînă la gradul al treilea

Nu se pot recuza rudele sau afinii acelora care stau în cauza ca tutori, curatori, directori ai unui stabiliment public sau de comert, cînd acestia nu au interes personal în cauza.

Recuzarea poate fi propusa de Ministerul public sau de oricare din părți. Propunerea se face oral sau prin cerere depusa judecatorului care face instructia sau la instanța unde este pendinte cauza. Cererea poate fi propusa numai pînă la începerea desbaterilor imediat urmatoare ivirii cazului de recuzare. Ea trebuie, sub sancțiunea nulitatii, sa enunte motivele și sa indice probele. Magistratul împotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.

Recuzarea ajutorului sau a judecatorului dela judecatorie se decide de judecatorul sef, a judecatorului sef de el insusi. Recuzarea judecatorului de instructie sau a unui judecator dela celelalte instante, se decide de completul instanței respective, fără participarea judecatorului recuzat. Recuzarea privind pe toți judecatorii unui tribunal, se judeca de Curtea de Apel, iar aceea a tuturor judecatorilor unei Curti de Apel sau a unei Curti cu Jurați, de secțiunea respectiva a Curtii de Casatie. Recuzarea tuturor judecatorilor secțiunii penale a Curtii de Casatie se judeca de secțiunile unite a Curtii de Casatie.

Instanța decide asupra recuzarii în camera de consiliu, după ce a ascultat pe magistratul recuzat. Nu se admite interogatorul sau juramantul ca mijloc de dovada a cauzei de recuzare. Judecatorul de instructie recuzat, avînd cunoștința de cererea de recuzare, poate îndeplini numai acte urgente de instructie.

Incheierea asupra abtinerii sau recuzarii se motiveaza și se citește în sedinta publică. Prin ea se determina, dacă și în ce măsura actele indeplinite de magistratul care s'a abtinut sau recuzat, sau cînd s'au facut prin concursul sau, trebuie să fie mentinute. Dacă abtinerea sau recuzarea a fost respinsa, instanța intra de îndată în cercetarea fondului. Dacă abtinerea sau recuzarea s'a primit, judecatorul se retrage și nu poate să stea fața la deliberarea judecatorilor asupra cauzei. Incheierea prin care s'a admis sau respins abtinerea, ca și aceea prin care s'a admis recuzarea nu este supusă la nici o cale de atac. Împotriva incheierii prin care s'a respins recuzarea se poate face apel odata cu fondul. Cînd instanța de apel constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele și probele administrate la prima instanța.

Dispozitiile precedente afară de acea a art. 59, alin. 7, se aplică și reprezentantilor Ministerului public, magistratilor asistenti și grefierilor. Cererea de recuzare privind aceste persoane se face și se judeca la instanța pe lîngă care funcționează.