Instantele de judecată

Judecatorul este investit prin plangerea părții vatamate, a persoanelor aratate la art. 230, prin rechizitoriul procurorului sau prin cererea ofiterilor de politie judiciara, ori prin trimitere.

În cazul infracțiunilor de competența judecatoriei, partea vatamata are dreptul sa puna concluzii și în privinta actiunii penale, chiar dacă nu este constituita parte civila. În procesele intentate prin plangerea directa a părții vatamate, aceasta poate aduce martori direct în sedinta, fără să-i fi declarat mai înainte.

Judecarea delictelor flagrante trimese de Ministerul public, conform art. 226, se face în aceeasi zi sau cel mai tarziu în ziua urmatoare, martorii putand fi chemati și verbal prin orice ofiter de politie judiciara sau agent al forței publice. Inculpatul este în drept a arata în fața instanței de judecată ca faptul ce i se imputa nu poate fi judecat după procedura delictelor flagrante. Dacă instanța din oficiu sau la cererea inculpatului, constata ca faptul ce i se imputa nu poate fi judecat după procedura delictelor flagrante, judecatorul anulează mandatul de arestare, dacă este cazul, retine cauza și o judeca conform dreptului comun. În caz de respingere a incidentului, apelul se declara numai deodata cu apelul asupra fondului.

Cînd cauza nu este în stare de judecată, judecatorul o amana pentru cel mai apropiat termen. În ambele cazuri, judecatorul se pronunță și asupra liberarii provizorii a prevenitului. Dacă liberarea a fost admisa, inculpatul este pus în libertate. În caz de respingere, hotărîrea se poate ataca numai odata cu apelul asupra fondului. În toate cazurile, instanța da termen în cunoștința celor prezenți.

Cînd reclamantul este de fața și voeste a-și urmări pretentiile sale civile pe calea sumara a acestei proceduri, judecatorul statueaza asupra acestor pretentii. Cînd însă reclamantul, nu este de fața sau cînd lichidarea pretentiunilor nu este de o grabnica solutie, judecatorul statuand asupra vinovatiei, rezerva reclamantului facultatea de a se adresa pentru quantumul despăgubirilor sale instanțelor civile.

În procesele de contraventii, judecatorul, pe baza actelor incheiate conform art. 199 și urmatorii, dacă contraventia e pedepsita de lege numai cu o amenda, care nu ar depăși 1.500 lei și dacă nu exista parte civila constituita, pronunță, fără a mai cita, condamnarea printr'o ordonanța penala, pune în sarcina contravenientului și cheltuielile procesului, iar în cazurile determinate de lege, ordona confiscarea sau restituirea lucrurilor sechestrate. Judecatorul poate aplica prin aceeasi ordonanța dispozitiile suspendarii executarii condamnarii, conform art. 60 din codul penal. Ordonanța penala are acelasi cuprins ca și cartea de judecată.

Ordonanța penala se comunică în copie inculpatului, cu instiintarea ca dacă în 10 zile dela comunicare nu face opozitie, ordonanța penala devine executorie. Opozitia trebuie prezentată personal sau prin procurator. Judecatorul fixeaza ziua de infatisare, pe care o da în cunoștința oponentului.

Dacă contravenientul se prezinta la ziua fixata, judecatorul poate confirma ordonanța, reduce amenda sau achita. Dacă inculpatul, fără a arata o împiedicare legitima, nu se prezinta, judecatorul respinge opozitia, punand în sarcina condamnatului cheltuielile ulterioare.

Cartea de judecată prin care s'a respins opozitia poate fi atacata numai cu recurs. Totusi, cînd procurorul tribunalului are cunoștința ca s'a pronuntat o condamnare printr'o ordonanța penala pentru un delict sau o contraventie, care nu se judeca cu aceasta procedura, poate pune în miscare actiunea penala după procedura ordinara, instiintand de îndată pe judecator. Instanța competența, prin hotărîrea sa, pronunță și anularea ordonantei penale și a actelor de executare.

Tribunalul, în materie corectionala, este investit în delictele de competența sa: 1. Prin rechizitorul Ministerului public; 2. Prin trimiterea ce i se face, prin ordonanța judecatorului de instructie sau prin decizia Camerei de acuzare; 3. Prin plangere directa, conform art. 228 și 230; 4. Prin trimiterea ce i se face de către o alta instanța, în cazurile admise de lege.

Dacă faptul este de competența judecatoriei și dacă Ministerul public, partea civila sau inculpatul, după ce li s'a atras atenția de tribunal n'au cerut trimiterea cauzei la instanța competența, tribunalul judeca în prima și ultima instanța.

Dacă tribunalul găsește ca faptul este de natura criminala și dacă a fost sezisat printr'o ordonanța a judecatorului de instructie sau printr'o decizie a Camerei de acuzare, el își declina competența, Curtea de Casatie urmand sa pronunte un regulament de competența. Dacă a fost sezisat de Ministerul public sau printr'o plangere directa, trimite afacerea inaintea judecatorului de instructie competente.

Dispozitiile din art. 338, referitoare la judecarea delictelor flagrante, se aplică și tribunalului.

În fiecare judet, în orasul de reședința, funcționează Curtea cu Jurați. Curtile cu Jurați judeca în sesiuni ordinare stabilite prin regulament special, care determina ordinea acestor sesiuni pe grupe de judete. Ministrul Justiției, din oficiu sau la cererea motivata a presedintelui Curtii cu Jurați, poate dispune prin decizie prelungirea sesiunilor ordinare, sau tinerea unei sesiuni extraordinare, ori chiar înființarea unei alte secțiuni la aceeasi Curte, sau permanentizarea Curtii cu Jurați, toate acestea pînă la solutionarea cauzelor nejudecate. Ministrul Justiției determina prin decizia sa și durata sesiunilor extraordinare.

Curtea cu Jurați se compune dintr'un consilier al Curtii de Apel, ca presedinte, doi judecatori dela tribunalul județului unde funcționează Curtea și dintr'un juriu compus din 9 jurați.

Tragerea la sorti a presedintelui și a judecatorilor, precum și desemnarea reprezentantului Ministerului public și a grefierului, se face conform legii de organizare judecătorească.

Poate fi jurat orice cetatean român care indeplineste urmatoarele condiții: 1. Sa aiba vîrsta de 30 ani impliniti; 2. Sa cunoasca limba română și sa o poseada în scris și citit; 3. Sa se bucure de toate drepturile civile și politice; 4. Sa fie în măsura a înțelege rolul functiunii de jurat.

Sînt nedemni a fi jurați: 1. Cei condamnati definitiv la orice pedeapsa privativa de libertate sau pecuniara pentru orice crima sau pentru delict pedepsit de lege cu o pedeapsă mai mare de un an, afară de cei condamnati pentru delicte comise prin imprudenta, injurii și loviri simple; 2. Cei pusi sub acuzare; 3. Cei aflati sub mandat de arestare; 4. Funcționarii destituiti; 5. Faliții nereabilitati.

Sînt incapabili de a îndeplini functiunea de jurat: 1. Servitorii; 2. Interzisii și cei pusi sub consiliu judiciar; 3. Cei ce se gasesc intr'o stare de infirmitate corporala sau mintala, care îi face improprii de a îndeplini functiunea de jurat.

Sînt incompatibili a îndeplini functiunea de jurat: 1. în mod permanent: judecatorii, membrii Ministerului public, membrii Consiliului Legislativ, ofiterii politiei judiciare, militarii în activitate, directorii de minister, preotii, invatatorii de scoale primare rurale, revizorii, subrevizorii, perceptorii, funcționarii postei, telegrafului, telefonului și radiofoniei, membrii clerului de orice confesiune recunoscută prin lege, notarii, medicii primari de judet și de comuna și personalul penitenciarelor; 2. în mod temporar, pe durata functiunii: ministrii, subsecretarii de Stat, membrii Corpurilor legiuitoare, secretarii generali de ministere și prefectii; 3. în mod ocazional: persoanele care în pricina care se judeca au facut cercetari ca ofiteri de politie judiciara, ca procurori, judecatori de instructie, desi au pierdut între timp aceasta calitate, sau au fost martor, interpret, expert, aparator, parte, invinuit, denuntator, ruda sau afin cu părțile care figurează în proces sau cu vreun jurat din comisia de judecată pînă la gradul al 3-lea inclusiv. Incompatibilitățile de mai sus de sub punctele 2 și 3 nu împiedica înscrierea în listele generale ale juratilor.

Sînt scutiti de functiunea de jurat, după a lor cerere, cei ce au trecut vîrsta de 60 ani și cei ce-și castiga existenta exclusiv muncind cu ziua.

Președintele Curtii cu Jurați este dator sa indrumeze pe jurați în exercitiul functiunii lor, să le expuna cauza asupra careia sînt chemati a delibera și, de este trebuinta, să le aduca chiar aminte indatoririle lor.

Președintele este investit cu putere discretionara în virtutea careia poate lua toate masurile ce crede folositoare pentru aflarea adevarului.

În 24 de ore după primirea dosarului, conform art. 279 și 284, președintele tribunalului inscrie cauza în ordinea primirii intr'o condica speciala, care serveste Curtii cu Jurați la deschiderea sesiunii și procedeaza la indeplinirea formalitatilor de mai j os.

Președintele dispune ca acuzatul să fie adus inaintea sa. Acuzatul aflat în libertate va fi adus de îndată cu mandat de aducere. Președintele intreaba pe acuzat dacă a primit copie de pe deciziunea Camerei de acuzare. Președintele supune pe acuzat unui interogator. Înainte de interogator, constata dacă s'a comunicat acuzatului decizia Camerei de acuzare. În caz de neprimire, președintele dispune comunicarea deciziei și amana luarea interogatorului pînă după indeplinirea formalitatii comunicarii. Dacă decizia a fost atacata cu recurs, procesul se amana pînă la judecarea recursului.

Președintele pune în vedere acuzatului ca are dreptul sa propuna noi mijloace de aparare și atunci cînd propune martori, sa arate numele complet și adresa lor exacta. Ministerul public este în drept sa propuna și alti martori decat cei aratati în lista ce a întocmit. Dacă Ministerul public sau acuzatul au facut propuneri de noi martori peste cei prevăzuți în lista, președintele dispune ca și acestia să fie adaugiti pe liste.

Președintele dispune ca listele de martori să fie comunicate de îndată, acea depusa de acuzat Ministerului public și cea depusa de Ministerul public acuzatului, și cu cel puțin 48 de ore înainte de ziua de judecată.

Acuzatul este intrebat dacă și-a ales un aparator și dacă nu și-a ales, președintele desemneaza din oficiu pe un avocat, sub pedeapsa de nulitate a tuturor lucrărilor ce vor urma. Dacă acuzatul își alege un aparator, în urma, cel desemnat de presedinte este desarcinat și cauza de nulitate cade.

Indeplinirea formalitatilor prescrise de articolele precedente se constata printr'un proces verbal, care va fi subscris de acuzat, presedinte, Ministerul public și grefier. Președintele în tot timpul procedurii anterioare desbaterilor poate vizita oricand pe acuzat.

Dacă Ministerul public sau acuzatul au motive sa ceara ca procesul sa nu se judece la cea dintaiu sedinta a Curtii Juratilor, ei cer presedintelui amanarea.

Cînd s'au pronuntat pentru aceeasi infractiune mai multe decizii în contra mai multor acuzati, președintele, la cererea Ministerului public, le soroceste pe aceeasi zi, urmand ca instanța sa hotarasca asupra conexiunii. Aceeasi procedura se poate urma și pentru cazul cînd acuzatul ar fi trimis inaintea aceleiasi Curti și pentru alte infractiuni. Cînd decizia de trimitere cuprinde mai multe infractiuni neconexe, Ministerul public poate cere sa nu fie judecati acuzatii deodata decat pentru unele din infractiuni și președintele poate ordona aceasta chiar din oficiu.

Acuzatul aflat în libertate este obligat să se constitue prizonier, cu 3 zile înainte de ziua de judecată, în arestul Curtii respective. Acei care nu se vor conforma vor fi arestati din ordinul presedintelui Curtii cu Jurați, inauntrul termenului de mai sus. Acei care s'au constituit prizonieri vor fi liberati de Curtea cu Jurați atunci cînd procesul se amana.

Lista juratilor de sesiune se comunică fiecarui acuzat cel mai tarziu cu 48 ore înainte de ziua judecatii, prin mijlocirea administratorului penitenciarului, care trebuie să incheie un proces verbal despre aceasta. Inculpatii în libertate sînt tinuti să se prezinte în ajunul zilei de judecată, la grefa Curtii cu Jurați spre a lua cunoștința de lista juratilor. Aceasta indatorire i se pune în vedere prin citațiunea pentru termenul de judecată, în care se precizeaza și ziua cînd urmeaza a se prezenta la grefa spre a lua cunoștința de lista juratilor. În cazul cînd ajunul zilei de judecată este o dumineca sau sarbatoare legala, comunicarea sau prezentarea are loc în ajunul acelei dumineci sau sarbatori. În caz de neprezentare, formalitatea comunicarii listei juratilor este considerata ca indeplinita. Prezentarea sau neprezentarea inculpatului în scopul de mai sus se constata printr'un proces verbal incheiat de grefierul Curtii cu Jurați. Dispozitiile din acest articol trebuiesc observate sub pedeapsa de nulitate.

Toate atributiunile presedintelui tribunalului sau inlocuitorului sau se indeplinesc în tot timpul sesiunii de către președintele Curtii cu Jurați.

În ziua hotarita pentru judecarea fiecarei cauze, juratii inscrisi în lista mentionata de art. 366 trebuie să fie prezenți în sala de sedinta a Curtii cu Jurați.

Judecatorii ocupa locurile lor în sedinta, iar juriul, compus din juratii trasi la sorti, în sedinta, se aseaza în fața băncii acuzatilor, separati de public, de părți și de martori. Juratii iau loc în ordinea iesirii lor la sorti.

Președintele deschizand sedinta, dispune să se faca apelul părților. Acuzatul se infatiseaza, insotit de paznic, afară de cazul cînd președintele găsește cu cale sa ia și alte măsuri în interesul sigurantei publice. Președintele îl intreaba de nume, pronume, etate, profesiune, locuinta și locul nasterii, precum și dacă a primit lista de sesiune a juratilor. Dacă acuzatul lipseste, procesul se amana pe alta zi din sesiune sau la alta sesiune. În acest caz Curtea, apreciind motivele neprezentarii, va putea ordona arestarea fie de îndată, fie cu 10 zile înainte de deschiderea sesiunii viitoare. Se face apoi apelul nominal al juratilor în prezenta lor, a acuzatului și a Ministerului public. După terminarea acestui apel președintele intreaba, sub pedeapsa de nulitate, părțile care figurează în proces, pe aparatori, precum și pe jurați, dacă în ce priveste vreunul din jurați exista vreuna din cauzele enumarate în art. 353, 354 și 355. Înlăturarea juratilor care s'ar gasi în vreunul din cazurile prevăzute de articolele de mai sus se efectueaza de Curte înainte de punerea numelor juratilor în urna, spre a proceda la formarea juriului. Cauzele de excludere aratate în alineatul precedent nu pot atrage anularea deciziei date, dacă nu au fost propuse Curtii care statueaza asupra incidentelor ivite cu aceasta ocazie. Cele prevăzute de art. 353 pot forma obiectul unui recurs, dacă nu au fost cunoscute de părți în momentul constituirii juriului.

Numele celor 20 jurați prezenți și neinlaturati sînt puse intr'o urna, după care se procede la tragerea la sorti. La scoaterea din urna și citirea numelui fiecarui jurat, părțile pot exercita dreptul de recuzare înainte ca juratul să își fi ocupat locul. Acuzatul, mai întîi, fie personal, fie prin aparatorul sau și Ministerul public, pot face fiecare cate 4 recuzari, fără aratare de motive, după ce mai întîi președintele îi interpeleaza pe fiecare în ordinea de mai sus. Juriul este format îndată ce se completeaza numărul de 9 jurați nerecuzati, necesar pentru judecata.

Cînd procesul este complicat și se crede ca ar putea da loc la desbateri lungi, președintele Curtii trage la sorti peste numărul de 9 inca 2 jurați, care trebuie să asiste ca supleanti la desbateri. Dacă sînt mai mulți acuzati ei se pot înțelege ca dreptul de recuzare să fie exercitat de către unul dintre ei, în numele tuturor, sau de fiecare în parte personal sau prin aparator. Dacă acuzatii nu se pot înțelege între ei, spre a face recuzarile, președintele hotaraste, prin sorti, ordinea în care să le faca fiecare dintr'insii. În toate cazurile recuzarile nu pot trece peste numărul stabilit. Dacă sînt 2 acuzati, fiecare face cate doua recuzari. Dacă sînt 3 acuzati, primul face doua recuzari, iar ceilalti cate una. Dacă sînt mai mulți de 3 acuzati, fiecare din primii acuzati iesiti la sorti face cate o recuzare.

Președintele rosteste apoi juratilor, care stau în picioare, urmatoarea formula de juramant: "Jurați și legati-va inaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, ca veti cerceta cu cea mai mare luare aminte faptele ce se vor aduce în sarcina acuzatului.... că nu veti trada nici interesele acuzatului, nici ale Statului care îl acuza, că nu veti comunică, cu nimeni mai înainte de rostirea verdictului d-voastra, că nu veti asculta nici ura sau rautatea, nici temerea sau afectiunea, ca în fața faptelor ingreunatoare și a mijloacelor de aparare, veti hotari în cuget curat și după adanca convingere, cu nepartinirea și cu taria omului cinstit". Fiecare din jurați, chemat pe nume de presedinte, raspunde ridicand mana, "jur". Aceasta formalitate este prescrisa sub pedeapsa de nulitate.

Odata ce comisiunea juratilor este formata, se începe cercetarea cauzei. Cercetarea și desbaterea odata incepute, continua pînă la pronuntarea verdictului. Președintele nu poate suspenda desbaterile decat pentru repausul juratilor, martorilor și acuzatilor.

Dacă în aceeasi zi sînt fixate mai multe cauze spre judecare, Curtea cu Jurați se constitue pentru fiecare cauza în parte.

Îndată după constituirea juriului, președintele ordona grefierului sa citeasca decizia Camerei de acuzare. După aceasta lectura, președintele atrage atențiunea acuzatului asupra faptului de care este acuzat.

Grefierul face apelul nominal al martorilor, de pe lista prevăzută de art. 378.

Cînd vreun martor care a fost citat nu se infatiseaza, dacă nu poate fi adus de îndată cu mandat, Curtea, după ascultarea părților și mai înainte de audierea martorilor inscrisi pe lista, poate amana procesul. Partea care starue în ascultarea martorului absent trebuie să precizeze punctele asupra cărora voeste să fie ascultat. Cererea de amanare a procesului pentru lipsa, martorilor se poate formula chiar mai înainte de a se fi constituit juriul.

Acuzatul și Ministerul public se pot opune la ascultarea unui martor care nu este cuprins în listele comunicate, sau care nu a fost desemnat eu destula lamurire.

Președintele Curtii cu Jurați nu poate declara desbaterile închise, sub pedeapsa de nulitate, decat după ce intreaba pe acuzat personal dacă mai are ceva de zis în apararea sa, și pe jurați dacă sînt indeajuns luminati asupra cauzei.

Președintele după închiderea desbaterilor formuleaza chestiunile la care juriul urmeaza sa răspundă, în conformitate cu decizia Camerei de acuzare și modificările ce eventual ar rezultă din desbateri.

Chestiunea se formuleaza astfel ca juriul să poată raspunde numai "da" sau "nu" și se pun pentru fiecare acuzat și pentru fiecare infractiune în parte, în termenii urmatori: 1. "Acuzatul..... a savarsit faptul de ....?". Intrebarea va cuprinde toate circumstantele cuprinse în rezumatul deciziei Camerei de acuzare; 2. "Acuzatul este culpabil de faptul cuprins în prima chestiune?" Președintele are facultatea de a separa chestiunea principala în asa fel încît chestiunea scindata sa cuprindă toate elementele componente ale unei infractiuni.

Circumstantele agravante cuprinse în decizia Camerei, precum și acele ce ar rezultă din desbateri, formeaza obiectul unor chestiuni separate care se formuleaza de presedinte în modul următor: "Acuzatul a savarsit faptul cu ............ sau în ......?". Intrebarea va cuprinde circumstanta ingreunatoare exprimata în termenii textului de lege care o prevede.

Dispozitiile art. 400 și 401 se aplică cînd din desbateri rezultă ca faptul imputat acuzatului are o alta calificare decat aceea pentru care acuzatul e trimis în judecata.

Dacă acuzatul a propus o scuza legala, președintele trebuie, sub pedeapsa de nulitate, sa puna chestiunea în termenii urmatori: "Este constatat ca acuzatul ...............?". Intrebarea va cuprinde scuza exprimata în termenii textului de lege care o prevede.

Dacă acuzatul are mai puțin de 19 ani, președintele pune, sub pedeapsa de nulitate, urmatoarea chestiune: "Acuzatul a lucrat cu pricepere?".

Proiectul chestiunilor formulate este pus în discutiunea părților după ce mai întîi au fost citite de grefier în sedinta. Cate un exemplar al chestiunilor formulate se inmaneaza în acest scop Ministerului public și acuzatului sau aparatorului sau. După ascultarea părților, Curtea hotaraste asupra propunerilor, putand menține, modifica sau completa chestiunile formulate, după care, sub pedeapsa de nulitate, intrebarile sînt citite în sedinta astfel cum au ramas stabilite. Despre obiectiunile și propunerile părților, asupra chestiunilor formulate, se face mențiune, sub pedeapsa de nulitate, în procesul verbal de sedinta.

În toate cauzele, chiar în caz de recidiva, președintele, punand chestiunile, instiinteaza sub pedeapsa de nulitate, pe jurați, ca dacă socotesc ca exista circumstanțe usuratoare în favoarea unuia sau mai multor acuzati culpabili, trebuie să declare aceasta în termenii urmatori: "Juriul declara ca sînt circumstanțe usuratoare în favoarea acuzatului". Președintele da juratilor explicatiuni asupra pedepsei fixate de lege, precum și asupra oricăror eventuale urmări ale verdictului, în raport cu aplicarea legii.

Președintele ordona în scris sefului gărzii de serviciu sa pazeasca iesirile camerei juratilor. În ordinul dat de presedinte se inscrie numele și calitatea sefului gărzii.

În tot timpul sesiunii juratilor, vor sta afisate în sala de deliberare a juriului urmatoarele imperative: "Președintele asigura ordinea și libertatea deliberarilor. El nu poate da citire altor acte decat celor citite în sedinta. Nu este ingaduit presedintelui să-și arate parerea lui. Legea nu cere seama juratilor de mijloacele din care și-au format convingerea, nu le prescrie nicio regula pentru cumpanirea probelor. Legea îi indatoreaza sa caute în adancul constiintei lor, dacă vinovatia acuzatului exista sau nu fața cu probele aduse contra lui și mijloacele de aparare. Legea pune juratilor numai aceasta intrebare, care cuprinde toata măsura indatoririlor lor: Aveti adanca convingere?"

Președintele Curtii insoteste pe jurați în camera lor de deliberare luand cu el și dosarul cauzei și formularul intrebarilor. El prezideaza deliberarile juratilor, asigura ordinea și libertatea lor, avînd și politia desbaterilor. Primul jurat este cel dintaiu iesit la sorti sau cel ales cu consimtimantul sau de ceilalti jurați în camera de consiliu. Înainte de deliberare, președintele da citire urmatoarelor recomandatiuni: "Prezenta mea în mijlocul dv. este numai pentru a asigura ordinea și libertatea deliberarilor. Legea nu-mi ingadue să-mi arat parerea. De aceea sa nu-mi puneti intrebari, care ar duce la desvaluirea parerii. Va arat, ca legea nu cere seama juratilor de mijloacele din care și-au format convingerea. Nu le prescrie nicio regula pentru cumpanirea probelor. Legea îi indatoreaza sa caute în adancul constiintei lor, dacă vinovatia acuzatului exista sau nu fața cu probele aduse contra lui și cu mijloacele de aparare. Legea pune juratilor numai aceasta intrebare, care cuprinde toata măsura indatoririlor lor: Aveti adanca convingere?" Dacă juratii ar cere noi explicatiuni, președintele și juratii reintra în sedinta pentru ca aceste explicatii să se faca fața cu toate părțile. Nu este ingaduit presedintelui să-și arate parerea sa. El nu poate da citire, în camera de deliberare, altor acte decat celor citite în sedinta publică.

Juratii delibereaza asupra faptului principal și apoi asupra fiecareia din circumstantele lui. Președintele citește pe rand fiecare chestiune pusa și juratii voteaza, atît asupra faptului principal și a circumstantelor ingreunatoare, cat și asupra existentei scuzelor și a circumstantelor usuratoare. Votul este secret, facandu-se cu apel nominal prin bile. Președintele numara voturile și inscrie rezultatul votului după fiecare intrebare.

Decizia juratilor în contra acuzatului, asupra faptului principal, a scuzelor, a circumstantelor ingreunatoare sau usuratoare, nu se poate lua, sub pedeapsa de nulitate, decat cu 5 voturi. Declaratia juratilor trebuie să constate, sub pedeapsa de nulitate, ca decizia s'a luat cu majoritate, fără sa arate numărul voturilor. Ea este subscrisa de primul jurat și de presedinte.

După deliberare, cînd verdictul este afirmativ, juratii aleg cu majoritate doi dintre ei, care să ia parte la deliberarea judecatorilor pentru stabilirea pedepsei. În caz că nu se poate forma o majoritate, cei doi jurați se trag la sorti. De toate cele petrecute în timpul deliberarii, cum și de rezultatul alegerii sau desemnarii celor doi jurați prevăzuți la primul alineat, se incheie un proces-verbal semnat de presedinte și de primul jurat.

Juratii nu pot părăsi camera de deliberare, decat după ce și-au dat verdictul. Juratul care calca dispozitiile mai sus aratate, este judecat pe loc de Curte și pedepsit conform art. 244 din codul penal. Nimeni nu poate intră în camera juratilor în timpul deliberarii, oricare ar fi cauza, decat numai cu invoirea presedintelui Curtii.

După darea verdictului, juratii, împreună cu președintele, reintra în sedinta. De asemenea își reiau locurile judecatorii asesori, Ministerul public, grefierul, partea civila și aparatorii. Președintele dispune apoi să fie introdus acuzatul.

Președintele dispune ca primul jurat sa citeasca verdictul juratilor și dacă este afirmativ sa citeasca și numele juratilor desemnați sa ia parte la stabilirea pedepsei. Apoi verdictul este încredințat presedintelui.

Contra verdictului nu este nicio cale de atac. Cînd acuzatul este recunoscut culpabil și cînd Curtea este convinsa ca juratii, desi au observat formele, s'au inselat însă asupra fondului în defavoarea acuzatului, declara ca judecata este suspendata și amana cauza pentru sesiunea viitoare, spre a fi supusă altui juriu. Din acel juriu nu poate face parte niciunul din juratii care au luat parte la verdictul anulat. Nimeni nu are dreptul sa provoace această măsură, numai Curtea, din oficiu, poate lua această măsură îndată după pronuntarea în sedinta a verdictului. Dacă în sesiunea urmatoare verdictul juratilor este acelasi, Curtea nu mai poate suspenda. În orice caz situațiunea acuzatului nu poate fi agravata cînd cel de al doilea verdict ar fi mai sever, pedeapsa urmand să se fixeze conform primului verdict. Cei doi jurați delegați nu iau parte la deliberarea asupra acestei chestiuni.

Dacă juriul declara ca acuzatul nu este culpabil, președintele pronunță achitarea acuzatului și ordona să fie pus în libertate deindata, afară de cazul cînd ar fi retinut pentru alta cauza. În caz de răspuns afirmativ, asupra materialitatii faptului și negativ asupra culpabilitatii, Curtea statueaza, conform art. 8, asupra despăgubirilor cerute de partea civila, după ascultarea părților. Partea civila este datoare sa formuleze cererea sa de despăgubiri înainte de pronuntarea deciziei Curtii, sub sancțiunea decaderii.

Cînd acuzatul este declarat culpabil, Ministerul public cere dela Curte aplicarea legii, iar partea civila face cerere în privinta restituirilor și despăgubirilor.

Președintele intreaba pe acuzat dacă mai are ceva de spus. Acuzatul sau aparatorul au ultimul cuvant, fără a mai putea discuta existenta faptului.

După ascultarea părților, Curtea și cei doi jurați desemnați de juriu se retrag în camera de deliberare. Membrii Curtii decid în prealabil asupra calificarii faptului și a textelor aplicabile, după care, împreună cu cei 2 jurați, hotarasc asupra pedepsei. Decizia este luata cu majoritate de voturi, cei doi jurați avînd vot deliberativ și votand cei dintai. Cei doi jurați nu iau parte la stabilirea despăgubirilor. Dispozitivul deciziei se redacteaza de îndată și se semneaza de presedinte, judecatori, cei doi jurați și grefier.

Curtea reintra în sedinta. De asemenea își reiau locurile juratii, Ministerul public, grefierul, partea civila, acuzatii și aparatorii. Președintele pronunță decizia în sedinta publică și în prezenta acuzatului, citind și textul legii pe care aceasta se intemeiaza.

Decizia va fi redactata în cel mult 5 zile.

După pronuntarea hotărîrii, președintele arata acuzatului ca legea îi da dreptul sa faca recurs și îi indica termenul inlauntrul caruia îl poate face.

Cînd din desbateri ar reesi în sarcina acuzatului și o alta infractiune, președintele după achitare sau condamnare, ordona să fie urmarit pentru faptul cel nou, sezisand în acest scop pe judecatorul de instructie competent, luand, de este cazul, măsuri sa nu dispara. Dacă infractiunile descoperite merita o pedeapsă mai grea decat cea pronunțată, Ministerul public suspenda executarea deciziei, pînă cînd se hotaraste asupra faptelor descoperite.

Despre indeplinirea formalitatilor prescrise de lege, în tot cursul desbaterilor, se incheie, sub pedeapsa de nulitate, un proces verbal semnat de presedinte și grefierul Curtii. În acest proces verbal nu se trec nici raspunsurile acuzatului. și nici depozitiile martorilor, dar se menționează schimbările, variațiunile și contrazicerile acestora, și aceasta numai din ordinul presedintelui sau după cererea părților interesate. Se trec de asemenea depozitiile martorilor privitoare la faptele noi ce ar rezultă în sarcina acuzatului. În niciun caz procesul verbal nu poate fi redactat pe un formular tiparit sau litografiat întocmit mai dinainte, sub pedeapsa de nulitate.