Diferite măsuri de interes public

Odata cu punerea în executare a condamnarii penale se procedeaza la înscrierea hotărîrii condamnatoare în cazierul judiciar în condițiile și cazurile prevăzute în prezentul capitol.

Pe lîngă fiecare tribunal funcționează, sub conducerea medicului legist și supravegherea imediata a Ministerului public, un birou de cazier și identificare, care strange și conserva extrasele deciziilor enumerate în articolul următor, referitoare la persoanele nascute în circumscripția tribunalului și la acelea care locuesc în aceasta circumscriptie. Extrasele deciziilor privind pe straini, chiar dacă au obținut cetatenia română, pe cetatenii nascuti în strainatate, pe acei despre care nu s'a putut stabili locul de nastere în tara, precum și acelea care privesc persoanele juridice, se păstrează de un serviciu central de cazier și identificare care funcționează la Ministerul Justiției.

În cazierul judiciar se inscriu în extras: 1. În materie penala: hotărîrile de condamnare definitivă, pentru crime și delicte, masurile de siguranță sau revocarea lor, hotărîrile de achitare, anulare sau încetarea urmaririi, a ordonantelor de neurmarire pronuntate în curs de instructie sau de proces, hotărîrile de achitare sau condamnare ca, rezultat al revizuirii, masurile privitoare la infirmii de minte, minori și surdo-muti, ordonate conform dispozițiilor din codul penal, precum și hotărîrile definitive prin care se ordona luarea de măsuri de siguranță sau revocarea lor. De asemenea se noteaza în cazier locul și timpul în care pedeapsa a fost executata, orice alte dispozitiuni informative referitoare la liberarea condiționată, suspendarea executarii, reabilitare sau care ar aduce o modificare hotărîrilor penale dela inscrise; 2. În materie civila: hotărîrile care pronunță interdictia sau incapacitatea; 3. În materie comerciala: hotărîrile prin care comerciantul este declarat falit; 4. În meserie administrativa: deciziile referitoare la expulzarea și extradarea strainilor care au domiciliul în România. În cazier se inscrie și revocarea dispozițiilor în materie civila, comerciala și administrativa, indicate la punctele 2, 3 și 4 din acest articol. Datele de mai sus sînt procurate cazierului de Ministerul public și de judecatorii. Se inscriu și hotărîrile pronuntate de autoritățile judecătorești straine împotriva cetatenilor români sau straini, domiciliati în România, pentru fapte considerate crime sau delicte și de legea română, cînd exista o instiintare oficiala despre aceasta. Mențiunile inscrise în cazier, referitoare la condamnarile contra strainilor, se comunică în extrase prin intermediul Ministerului Justiției, guvernului tarii de origina, a strainului.

Instantele, de îndată ce hotărîrile care urmeaza a fi inscrise în cazierul judiciar, conform art. 647, au ramas definitive, sînt obligate pentru fiecare caz a trimite biroului cazierului extras de pe acele hotărîri. Pentru cei ce nu sînt nascuti în circumscripția instanței, extrasul este trimis parchetului local, odata cu dosarul pentru executarea hotărîrii. Ministerul public ingrijeste ca extrasul să fie trimis cazierului judiciar respectiv. Cînd o hotărîre contine mai multe condamnari din care nu toate sînt de comunicat cazierului se comunică totusi toate.

Inscrierile în cazier se sterg imediat ce se primeste instiintarea oficiala despre moartea persoanei la care se referă. Se sterg de asemenea inscrierile: 1. De condamnare pentru delicte, după trecerea unui termen de 5 ani dela terminarea executarii sau stingerii, dacă persoana înscrisă a ajuns la etatea de 70 ani; 2. Oricare alte hotărîri de solutionare a proceselor penale în materie de delict, după trecerea a 10 ani dela data terminarii executarii pedepsei sau stingerii ei. În cazul punctelor 1 și 2, stergerea nu se opereaza dacă înainte de implinirea termenelor prevăzute s'a pronuntat o noua condamnare pentru crima sau delict la o pedeapsă privativa de libertate. Mențiunea referitoare la expulzare se sterge de îndată ce expulzarea a fost revocata.

Pot obtine certificate de pe cazierul unei persoane: 1. Ministerul public și instantele judecătorești ordinare sau speciale, pentru motive de ordin penal. De asemenea orice autoritate civila sau militara, cînd printr'o dispoziție de lege sau de regulament, acordarea, suspendarea sau revocarea unui drept, ar fi prevăzută sub condiția existentei sau inexistentei unei hotărîri, din acelea care trebuie să fie înscrisă în cazierul judiciar. În certificatele eliberate autorităților civile sau militare nu se face mențiune de condamnarile pronuntate în timpul copilariei și adolescentei; 2. Persoana înscrisă în cazier, despre datele referitoare la ea; 3. Orice particular, însă numai pentru a-l produce intr'un proces penal sau civil, ori pentru motive de electorat politic sau administrativ, ori pentru a împiedica conferirea sau exercitarea unei functiuni publice În cazurile de mai sus petitia trebuie să specifice scopul cererii. Informatiuni pot fi date și autorităților judiciare sau politienesti straine, cu autorizarea Ministrului justiției.

În certificatele eliberate după cererea persoanelor particulare, prin derogare dela dispozitiile din articolul precedent, nu se face mențiune: 1. De hotărîrile pronuntate pentru fapte comise înainte de a implini vîrsta de 19 ani; 2. Despre condamnarile stinse prin amnistie și acelea pentru care s'a obținut reabilitarea; 3. De condamnarile a caror executare a fost suspendata prin chiar hotărîrea de condamnare, conform art. 65 din codul penal; 4. De condamnarile pentru fapte pe care legea a incetat de a le considera infractiuni sau care nu sînt considerate astfel de legile tarii, dacă condamnarea a fost pronunțată în strainatate; 5. De dispozitiile speciale privitoare la infirmii de minte, la muti și surdo-muti, aratate în art. 647, punctul 1; 6. Despre dispozitiile în materie civila și comerciala, aratate în art. 647, punctele 2, 3 și 4, cînd au fost revocate.

Cererile pentru liberarea de certificate de pe cazier se adreseaza presedintelui tribunalului respectiv, iar pentru cazierul central se adreseaza Ministerului Justiției. Certificatele eliberate de birourile cazierelor judiciare fac dovada pînă la înscrierea în fals despre mențiunile ce conțin.

Orice contestație referitoare la dispozitiile prevăzute în articolele precedente, prin care s'ar cere rectificari de inscrieri, sînt de competența tribunalului respectiv, în cazierul caruia se gasesc inscrierile a caror rectificare se cere și de competența tribunalului care a dat hotărîrea, cînd cererea e referitoare la neadmisibilitatea în principiu a inscrierii. Contestațiile referitoare la rectificari în cazierul central sînt de competența tribunalului din București. În toate cazurile tribunalul judeca în camera de consiliu.

Un regulament de administratie va desvolta aplicarea dispozițiilor din articolele de mai sus, fixand modul de functionare al biroului de caziere și identificare al serviciului central, personalul necesar, corespondenta, formularele de certificate și fisele ce pot întocmi, taxele ce se vor percepe dela particulari, pentru liberarea de certificate.

Dacă după arestarea unei persoane condamnate sau evadate se naste indoiala asupra identității, se procede la stabilirea identității. Stabilirea identității se face de instanța care a pronuntat condamnarea. Dacă s'a propus proba testimoniala pentru stabilirea identității, instanța asculta martorii propusi. Cercetarea identității se face, sub pedeapsa de nulitate, în sedinta publică și în prezenta celui prins. În toate cazurile, instantele sezisate sînt obligate sa recurga la metodele stiintifice de identificare prin serviciile speciale respective, cînd exista asemenea servicii. La Curtea cu Jurați identitatea se stabileste fără asistența juratilor. Prin hotărîrea de stabilire a identității se pronunță și pedeapsa legiuita pentru fuga, dacă legea o prevede.

Hotărîrea data în aceasta materie poate fi atacata, conform regulilor dreptului comun.

Persoana care, fiind data judecatii, a fost achitata printr'o hotărîre definitivă sau față de care s'a dat o ordonanța de neurmarire, rămasă definitivă, are drept la despăgubiri, dacă a fost deținută preventiv, însă numai în cazul cînd hotărîrea constata ca faptul pretins savarsit nu s'a comis sau că nu a fost savarsit de cel care a fost detinut preventiv. Nu are drept la despăgubiri cel care a mai suferit condamnari în materie corectionala sau criminala, nici cel care în cursul urmaririi sau procesului a stanjenit sau a incercat sa stanjeneasca, darea pe fața a adevarului.

Statul, reprezentat prin Ministerul Justiției, este obligat la plata acestor despăgubiri pe baza hotărîrii de achitare a celui detinut preventiv sau pe baza unei ordonante de neurmarire rămase definitivă. Statul are actiune de regres în contra celor ce au luat măsura detinerii preventive, numai în cazul cînd a existat rea credinta sau neglijenta din partea lor. Despăgubirea ce urmeaza, a se acordă trebuie să reprezinte pagubele patrimoniale ocazionate prin detinerea preventiva. Dacă înainte de emiterea mandatului de arestare cel achitat a suferit și o retinere pentru cercetari, despăgubirea cuprinde și pagubele rezultate din aceasta.

Despăgubirile se acordă de tribunalul domiciliului celui achitat, la cererea acestuia, conform procedurii civile.

Hotărîrea care obliga pe Stat la plata despăgubirilor se publică din oficiu în Monitorul Oficial și intr'un ziar din Capitala, sau din localitatea unde locueste cel achitat, după desemnarea ce face instanța.

Hotărîrea de despăgubire neexecutata inca, rămîne în suspensie dacă în interval s'a ordonat reluarea instructiei în contra achitatului sau revizuirea procesului în defavoarea lui. Dacă indemnizatia se platise deja, beneficiarul poate fi obligat la restituire.

Dispozitiile referitoare la despăgubirea celor detinuti preventiv, pe nedrept, se aplică și strainilor, numai dacă în Statul lor de origine Românii se bucura de acelasi drept.