LexistoriaDreptul la drept.

ASISTENȚA JURIDICA ȘI REPREZENTAREA

Azi

Codul de procedură penală (1968) · 4 articole

Abrogat la 1 februarie 2014 · înlocuit de Codul de procedură penală. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Articolul 171

(4¹) Când asistența juridica este obligatorie, dacă aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmărire penala sau la termenul de judecată fixat și nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza să efectueze apararea, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care să-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregătirea apararii. În cursul judecatii, după începerea dezbaterilor, când asistența juridica este obligatorie, dacă aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecată și nu asigura substituirea, instanța ia măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care să-l inlocuiasca, acordând un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apararii.

(1) Invinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de aparator în tot cursul urmaririi penale și al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aduca la cunoștința acest drept.

(2) Asistența juridica este obligatorie când invinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este retinut sau arestat chiar în alta cauza, când față de acesta a fost dispusa măsura de siguranță a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar în alta cauza ori când organul de urmărire penala sau instanța apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apararea, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) În cursul judecatii, asistența juridica este obligatorie și în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viața sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

(4) Când asistența juridica este obligatorie, dacă invinuitul sau inculpatul nu și-a ales un aparator, se iau măsuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

(5) Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(6) Dacă la judecarea cauzei aparatorul lipseste și nu poate fi inlocuit în condițiile alin. 4¹, cauza se amana.

Articolul 172

(1) În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală și poate formula cereri și depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoștințat de data și ora efectuării actului. Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

(2) Când asistența juridica este obligatorie, organul de urmărire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea invinuitului sau inculpatului.

(3) În cazul în care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penala, se face mențiune despre aceasta, iar actul este semnat și de aparator.

(4) Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu aparatorul, asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor.

(5) Abrogat.

(6) Aparatorul are dreptul de a se plange, potrivit art. 275, dacă cererile sale nu au fost acceptate; în situațiile prevăzute în alin. 2 și 4, procurorul este obligat sa rezolve plangerea în cel mult 48 de ore.

(7) În cursul judecatii, aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul când inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta.

(8) Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistența juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligații, organul de urmărire penala sau instanța de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua măsuri.

Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În consecință, prevederile de mai sus din cuprinsul art. 172 alin. 1 teza intâi din Codul de procedură penală, au fost suspendate în perioada 18 decembrie 2007-31 ianuarie 2008, iar începând cu data de 1 februarie 2008 acestea și-au încetat efectele juridice.

Articolul 173

(1) Aparatorul părții vatamate, al părții civile și al părții responsabile civilmente are dreptul sa asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penala care implica audierea sau prezenta părții careia îi asigura apararea și poate formula cereri și depune memorii.

(2) În cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile părții pe care o asista.

(3) Când organul judiciar apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu și-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator.

Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În consecință, prevederile de mai sus din cuprinsul art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, au fost suspendate în perioada 18 decembrie 2007-31 ianuarie 2008, iar începând cu data de 1 februarie 2008 acestea și-au încetat efectele juridice.

Articolul 174

(1) În cursul judecatii invinuitul și inculpatul, precum și celelalte părți pot fi reprezentati, cu excepția cazurilor în care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.

(2) În cazurile în care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanța de judecată, când apreciaza necesară prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui.

(3) În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părțile civile nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin rezoluție, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau rezoluția va fi comunicată părților civile, care trebuie să încunoștințeze procurorul sau instanța de refuzul lor de a fi reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu.

(4) În cazul în care prin fapta penală s-au adus vătămări unui număr mare de părți vătămate, constituite sau nu părți civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părțile vătămate nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin rezoluție, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.

(5) Dovada mandatului se va face în condițiile legii.

(6) În cazurile prevăzute la alin. 3 și 4, toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate."

A se vedea și DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 145 din 14 iulie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 16 decembrie 2000.