(1) Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părțile ori subiecții procesuali principali, în condițiile legii.
(2) Nu poate fi avocat al unei părți sau al unui subiect procesual principal:
a) soțul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul;
b) martorul citat în cauză, cu excepția celui care s-a prevalat, în condițiile art. 117 alin. (1) , de dreptul de a nu da declarații;
c) cel care a participat în aceeași cauză în calitate de judecător sau de procuror;
d) o altă parte sau un alt subiect procesual.
(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistența juridică a părților ori a subiecților procesuali principali.
(4) Părțile sau subiecții procesuali principali cu interese contrare nu pot fi asistați sau reprezentați de același avocat.