(1) Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversității pădurilor se vor lua în considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică.
(2) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin:
a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;
b) adoptarea de măsuri pentru crearea și/sau menținerea peisajului forestier mozaicat;
c) asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;
d) menținerea de lemn mort pe picior și pe sol în limitele ecologice necesare;
e) menținerea și protejarea arborilor-habitat;
f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părți de arborete;
g) menținerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânță;
h) menținerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetație forestieră în lungul cursurilor de apă;
i) menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită definite prin normele tehnice.
(3) Nivelul de implementare a formelor și modalităților de conservare și ameliorare a biodiversității, cu caracter obligatoriu, este reglementat în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2) .
(4) Nivelul de implementare a formelor și modalităților de conservare și ameliorare a biodiversității, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3) .
(5) Planurile de management, planurile de reconstrucție ecologică și amenajamentele silvice cuprind măsuri de îmbunătățire sau menținere a biodiversității ecosistemelor forestiere.
(6) Proprietarul poate opta pentru implementarea unor măsuri de conservare, cu caracter voluntar, cu excepția lucrărilor obligatorii de îngrijire prevăzute la art. 70 .