(1) Autoritatea vamală poate acorda debitorului alte facilități de plată decât amânarea plății. Acordarea unor astfel de facilități de plată trebuie:
a) să fie condiționată de constituirea unei garanții. Nu este necesar să se solicite o astfel de garanție când, datorită situației debitorului, solicitarea acesteia ar crea grave dificultăți economice sau sociale;
b) să aibă ca rezultat perceperea, în plus față de cuantumul drepturilor, a unei dobânzi pe credit. Dobânda pe credit se datorează pe întreaga perioadă amânată sau care face obiectul unei alte facilități la plată și se calculează în așa fel încât să fie echivalentă cu cuantumul care ar fi solicitat în același scop pe piața monetară sau financiară națională.
(2) Autoritatea vamală poate să nu ceară dobânda pe credit dacă prin aceasta s-ar crea grave dificultăți economice sau sociale pentru debitor.