LexistoriaDreptul la drept.

Dispoziții generale

Azi

Codul vamal · 56 articole

Capitolul IDomeniul de aplicare și definiții

Articolul 1

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Reglementările vamale cuprind prezentul cod, regulamentul de aplicare a acestuia, precum și alte acte normative care conțin prevederi referitoare la domeniul vamal.

(2) Codul vamal se aplică schimbului de mărfuri și bunuri dintre România și alte țări, fără a aduce atingere reglementărilor speciale prevăzute în alte domenii.

Articolul 2

(1) Reglementările vamale se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul vamal al României, în măsura în care nu există dispoziții contrare prevăzute în acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.

(2) Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricăror alte bunuri este permisă numai prin punctele de trecere a frontierei de stat.

(3) În punctele de trecere a frontierei de stat și pe teritoriul țării sunt organizate birouri și puncte vamale care funcționează potrivit legii.

(4) La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport și orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal și aplicării reglementărilor vamale numai de autoritatea vamală.

Articolul 3

(1) Teritoriul vamal al României cuprinde teritoriul statului român, delimitat de frontiera de stat a României, precum și marea teritorială a României, delimitată conform normelor dreptului internațional și legislației române în materie.

(2) Teritoriul vamal al României include și spațiul aerian al teritoriului țării și al mării teritoriale.

Articolul 4

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

1. persoană - persoană fizică sau juridică; în această definiție se încadrează și o asociație de persoane fizice care, deși nu are personalitate juridică, este recunoscută de lege;

2. persoană stabilită în România - o persoană fizică cu domiciliul ori cu reședința în România sau o persoană juridică care are sediul social, sediul central sau sediul permanent în România ori asociația de persoane prevăzută la pct. 1 cu sediul în România;

3. autoritate vamală - autoritate învestită, în principal, cu aplicarea reglementărilor vamale;

4. birou vamal - unitate a autorității vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalitățile prevăzute în reglementările vamale;

5. birou vamal de intrare - biroul vamal desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, către care mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României trebuie să fie dirijate fără întârziere și la care acestea sunt supuse controalelor corespunzătoare la intrare, destinate analizei de risc;

6. birou vamal de import - biroul vamal desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, la care trebuie să fie îndeplinite formalitățile vamale și controlul corespunzător destinat evaluării riscurilor, pentru a da o destinație vamală mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al României;

7. birou vamal de export - biroul vamal desemnat de autoritatea vamală, conform reglementărilor vamale, la care trebuie să fie îndeplinite formalitățile vamale și controlul corespunzător destinat evaluării riscurilor, pentru a da o destinație vamală mărfurilor care ies de pe teritoriul vamal al României;

8. birou vamal de ieșire - biroul vamal desemnat de autoritatea vamală, conform reglementărilor vamale, la care mărfurile trebuie să fie prezentate înainte de a ieși de pe teritoriul vamal al României și unde acestea sunt supuse controlului vamal de ieșire destinat analizei de risc;

9. decizie - orice act oficial al autorității vamale privind reglementările vamale, referitor la un anumit caz, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane identificate ori identificabile, inclusiv informațiile tarifare obligatorii și informațiile obligatorii în materie de origine;

10. statut vamal - statutul unei mărfi ca fiind marfă românească sau străină;

11. mărfuri românești:

a) mărfuri obținute în întregime pe teritoriul vamal al României, cu respectarea condițiilor de origine prevăzute în prezentul cod, care nu încorporează mărfuri importate din alte țări. Mărfurile obținute din mărfuri plasate sub un regim suspensiv nu se consideră a avea statut de marfă românească în cazurile de importanță economică specială determinate prin regulamentul vamal;

b) mărfuri importate care au fost puse în liberă circulație;

c) mărfuri obținute pe teritoriul vamal al României fie din mărfurile prevăzute la lit. a) și b) , fie din mărfurile prevăzute la lit. b) ;

12. mărfuri străine - altele decât cele definite la pct. 11 ; mărfurile românești își pierd statutul vamal când sunt scoase de pe teritoriul vamal al României;

13. datorie vamală - obligația unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export;

14. drepturi de import:

a) taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri;

b) taxele agricole și alte taxe la import introduse prin reglementările privind politica agricolă sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacă este cazul;

15. drepturi de export:

a) taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la exportul mărfurilor;

b) taxele agricole și alte taxe la export introduse prin reglementările privind politica agricolă sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacă este cazul;

16. debitor - orice persoană obligată să achite datoria vamală;

17. supraveghere vamală - orice acțiune a autorității vamale pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale și, când este cazul, a altor dispoziții aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;

18. control vamal - acte specifice efectuate de autoritatea vamală pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală ale mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, inclusiv staționarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri românești; aceste acte pot să includă verificarea mărfurilor, a datelor înscrise în declarație, existența și autenticitatea documentelor electronice sau scrise, examinarea evidențelor contabile ale agenților economici și a altor înscrisuri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor și al altor mărfuri transportate de sau aflate asupra persoanelor, precum și efectuarea de verificări administrative și alte acte similare;

19. destinație vamală a mărfurilor:

a) plasarea mărfurilor sub un regim vamal;

b) introducerea mărfurilor într-o zonă liberă sau antrepozit liber;

c) reexportul acestora în afara teritoriului vamal al României;

d) distrugerea mărfurilor;

e) abandonarea mărfurilor în favoarea statului;

20. regim vamal:

a) punerea în liberă circulație;

b) tranzitul;

c) antrepozitarea vamală;

d) perfecționarea activă;

e) transformarea sub control vamal;

f) admiterea temporară;

g) perfecționarea pasivă;

h) exportul;

21. declarație vamală - actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal;

22. declarant - persoana care întocmește declarația vamală în nume propriu sau persoana în numele căreia se face o declarație vamală;

23. prezentarea mărfurilor în vamă - reprezintă înștiințarea autorității vamale, în modalitatea prevăzută de lege, despre sosirea mărfurilor la biroul vamal sau în orice alt loc desemnat ori aprobat de autoritatea vamală;

24. liber de vamă - acțiune prin care autoritatea vamală lasă la dispoziția titularului declarației vamale mărfurile vămuite în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate;

25. titularul regimului - persoana în numele căreia s-a făcut declarația vamală sau persoana căreia i-au fost transferate drepturile și obligațiile persoanei menționate anterior în privința regimului vamal;

26. titularul autorizației - persoana căreia i s-a eliberat o autorizație;

27. risc - probabilitatea producerii, la intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală ale mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări și la staționarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri românești, a unui eveniment care fie:

a) împiedică aplicarea corectă a reglementărilor legale, fie

b) compromite interesele financiare ale României, fie

c) constituie o amenințare pentru securitatea și siguranța României, pentru sănătatea publică, pentru mediu sau pentru consumatori;

28. gestionarea riscurilor - determinarea sistematică a riscurilor și punerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru a limita expunerea la riscuri; acest termen include activități de genul colectării de date și de informații, analizării și evaluării riscurilor, recomandării și adoptării de măsuri, precum și controlul și evaluarea periodică ale procesului și ale rezultatelor sale, pe bază de surse și de strategii naționale și internaționale.

Capitolul IISistemul instituțional al autorității vamale
Secțiunea 1Structura organizatorică a autorității vamale

Articolul 5

(1) Activitatea autorității vamale se exercită prin Autoritatea Vamală Română și structurile teritoriale.

(2) În cadrul birourilor vamale se pot înființa puncte vamale.

Articolul 6

(1) Abrogat.

(2) Autoritatea vamală are o siglă ale cărei caracteristici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Salarizarea, precum și drepturile și îndatoririle personalului vamal sunt cele prevăzute de lege pentru funcționarii publici și de Statutul personalului vamal.

(4) Funcțiile generale și specifice utilizate în Autoritatea Vamală Română, în direcțiile regionale vamale, în birourile și în punctele vamale se stabilesc prin lege.

Articolul 7

(1) Direcțiile regionale vamale și birourile vamale sunt unități subordonate Autorității Vamale Române.

(2) Deschiderea de noi birouri sau puncte vamale de frontieră sau închiderea celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.

(3) Direcțiile regionale vamale, birourile și punctele vamale de interior se înființează/se desființează prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.

Articolul 8

Autoritatea vamală își desfășoară activitatea în sedii proprii sau, când acest lucru nu este posibil, în spații date în folosință gratuită de către deținătorii legali.

Secțiunea a 2-aAtribuțiile autorității vamale

Articolul 9

(1) Autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuțiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din țară.

(2) Controlul vamal se efectuează la birourile și punctele vamale de către personalul autorității vamale, sub îndrumarea și controlul direcțiilor regionale vamale și ale Autorității Vamale Române.

(3) În cazurile și condițiile prevăzute de prezentul cod și de regulamentul vamal, controlul vamal se poate efectua și în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (2) .

Articolul 10

(1) Autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport și al mărfurilor, precum și al bunurilor și valorilor aparținând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din țară.

(2) În cazul în care se refuză prezentarea, autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal din proprie inițiativă, fără acordul titularului.

(3) Când există indicii temeinice de fraudă, se poate efectua, cu aprobarea șefului biroului vamal, controlul vamal corporal sumar, cu respectarea normelor de igienă și în încăperi separate, de către persoane de același sex cu persoana controlată. Se consideră că există indicii temeinice de fraudă în situațiile când agentul vamal:

a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existența unor mărfuri nedeclarate sau ascunse;

b) deține informații despre intenția persoanei controlate de a săvârși contravenții sau infracțiuni vamale;

c) posedă date că persoana controlată a săvârșit contravenții sau infracțiuni vamale;

d) constată comportamente neobișnuite din partea persoanei controlate.

(4) Controlul vamal corporal sumar nu are caracterul percheziției corporale prevăzute în Codul de procedură penală.

Articolul 11

(1) Autoritatea vamală, când are informații cu privire la persoanele care, la trecerea frontierei de stat, ar transporta droguri sau precursori ai acestora ascunși în corpul lor, poate, pe baza consimțământului acestora, să le supună unui examen de investigare medicală.

(2) În caz de refuz, agentul vamal sesizează organul de urmărire penală competent, care poate proceda în conformitate cu prevederile art. 190 alin. (2) sau (5) din Codul de procedură penală .

(3) În caz de infracțiuni flagrante, personalul vamal procedează la constatarea acestora, potrivit prevederilor Codului de procedură penală.

Articolul 12

(1) Personalul vamal este învestit cu exercițiul autorității publice și are dreptul să conducă la sediul biroului vamal persoanele suspecte de încălcarea reglementărilor vamale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii.

(2) Echipajele mobile ale autorității vamale, identificabile prin dotări și însemne specifice, au dreptul de a opri mijloacele de transport, în vederea verificării respectării reglementărilor vamale, folosind semnale formale specifice. Când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească, pot fi utilizate pentru imobilizare și alte modalități prevăzute de lege.

(3) În caz de infracțiuni flagrante, personalul vamal are obligația să îl înainteze de îndată procurorului pe făptuitor, împreună cu lucrările efectuate și cu mijloacele de probă.

Articolul 13

(1) Personalul vamal abilitat are dreptul ca, în vederea efectuării controlului vamal în condițiile legii, să urce la bordul oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale, precum și în rada acestora.

(2) Comandantul sau, în absența acestuia, secundul navei comerciale ori militare este obligat să primească autoritatea vamală, să o însoțească în timpul controlului și să îi creeze posibilitatea de a verifica orice loc de pe navă susceptibil de a ascunde mărfuri sau valori supuse reglementărilor vamale.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și aeronavelor comerciale sau militare aflate în aeroporturi, la sosirea ori plecarea din țară.

Articolul 14

(1) Autoritatea vamală poate controla mărfurile supuse reglementărilor vamale în orice loc s-ar afla pe teritoriul țării. Pe durata controlului și a verificărilor efectuate de personalul vamal cu atribuții în acest domeniu se pot reține, potrivit legii, de la persoanele fizice și juridice, documente de orice natură și pe orice fel de suport, care pot facilita îndeplinirea misiunii de control. Reținerea documentelor se face pe baza unui proces-verbal.

(2) În acest scop, autoritatea vamală poate:

a) verifica, în condițiile legii, clădiri, depozite, terenuri, mijloace de transport susceptibile de a transporta mărfuri supuse unui regim vamal sau care ar trebui supuse unui regim vamal, precum și orice alte obiective;

b) preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizează în laboratoarele proprii sau agreate, în vederea identificării și expertizării mărfurilor;

c) efectua investigații, supravegheri și verificări în cazurile în care sunt semnalate situații de încălcare a reglementărilor vamale;

d) desfășura activitățile necesare pentru gestionarea riscurilor;

e) exercita controlul ulterior la sediul agenților economici asupra schimbului de mărfuri dintre România și alte țări, în scopul verificării respectării reglementărilor vamale;

f) identifica, pe bază de documente, persoanele care se află în raza de activitate a biroului vamal, precum și persoanele care au legătură cu mărfurile și se află în locurile verificate potrivit lit. a) ;

g) participa, în condițiile legii, la realizarea livrărilor supravegheate;

h) coopera direct cu alte instituții centrale române sau cu administrații vamale străine, în condițiile legii și cu respectarea obligațiilor ce decurg din convențiile și înțelegerile la care România este parte;

i) culege, prelucra și utiliza informații specifice necesare pentru prevenirea și combaterea încălcării reglementărilor vamale, inclusiv prin gestionarea, potrivit legii, a unor baze de date privind schimbul de mărfuri.

Articolul 15

Pentru efectuarea controlului vamal al mărfurilor și, când este cazul, instituțiile și orice alte persoane au obligația să pună la dispoziție autorității vamale, fără plată, datele și informațiile pe care le dețin referitoare la acele mărfuri. Aceste date și informații se transmit, în scris sau înregistrate pe alt suport material compatibil, în termenul solicitat.

Articolul 16

(1) Organele poștale sunt obligate să prezinte pentru control, autorității vamale aflate în incinta oficiului poștal, coletele și trimiterile poștale internaționale, cu respectarea normelor poștale.

(2) În exercitarea atribuțiilor de control, autoritatea vamală nu poate să aducă atingere secretului corespondenței și trimiterilor poștale.

Articolul 17

(1) Autoritatea vamală își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul vamal al României, în condițiile stabilite prin prezentul cod.

(2) Organele de poliție și alte autorități publice ce au, potrivit legii, competențe în domeniul controlului fiscal, al circulației și utilizării mărfurilor pe teritoriul vamal al României sunt obligate să anunțe de îndată autoritatea vamală cea mai apropiată când constată încălcări ale reglementărilor vamale și să depună la aceasta mărfurile care au făcut obiectul acelor încălcări, precum și documentele doveditoare.

Articolul 18

(1) În scopul prevenirii încălcării reglementărilor vamale, se instituie o zonă specială de supraveghere vamală, cuprinsă între limita exterioară a mării teritoriale și frontiera de stat, precum și o fâșie de 30 km în interiorul frontierei de stat.

(2) În zona specială de supraveghere vamală autoritatea vamală efectuează și alte acțiuni specifice, prin înființarea de posturi de supraveghere vamală, permanente sau temporare, fixe ori mobile. Totodată, realizează controale inopinate, urmărește și identifică persoanele suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.

Secțiunea a 3-aDrepturile și obligațiile autorității vamale

Articolul 19

Autoritatea Vamală Română și direcțiile regionale vamale exercită coordonarea, îndrumarea și controlul efectuării operațiunilor realizate de birourile vamale, asigurând aplicarea uniformă a reglementărilor vamale.

Articolul 20

Birourile vamale efectuează operațiunile de control și supraveghere vamală în cazurile și în condițiile prevăzute de reglementările vamale.

Articolul 20^1

(1) În scopul realizării activităților de control și supraveghere vamală, personalul desemnat din cadrul Autorității poate să folosească înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera și să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare activități desfășurate în spații publice, fără consimțământul persoanelor vizate.

(2) Autoritatea este autorizată să înregistreze și să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare momente operative, pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de fraudă fiscală și vamală.

(3) Autoritatea poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video obținute potrivit alin. (1) și (2) pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, imaginile și/sau înregistrările se distrug prin proceduri ireversibile.

(4) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.

(5) Înregistrarea și fixarea de către personalul vamal menționat la alin. (1) și (2) a activităților specifice, prin utilizarea mijloacelor foto-audio-video din dotare, precum și păstrarea înregistrărilor audio și/sau video și a imaginilor fotografice astfel obținute se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

(6) Procedura privind înregistrarea și fixarea cu mijloace foto-audio-video din dotare a activităților specifice prevăzute la alin. (1) și (2) , stocarea și accesarea acestora se stabilește prin ordin al președintelui Autorității.

Articolul 21

Autoritatea vamală comunică, în condițiile legii, la cererea ministerelor și a altor instituții centrale, precum și a Băncii Naționale a României, date privind operațiunile vamale care le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor prevăzute de lege.

Secțiunea a 4-aPersonalul vamal. Drepturi și obligații

Articolul 22

Personalul vamal cuprinde funcționarii numiți în funcția publică în cadrul sistemului instituțional al autorității vamale.

Articolul 23

Condițiile de recrutare, de numire în funcția publică, de promovare și evaluare, precum și de încetare a raportului de serviciu se stabilesc prin legislația aplicabilă funcționarilor publici și personalului vamal.

Articolul 24

Personalul vamal poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne, ecusoane distincte și, după caz, echipament de protecție, care se atribuie gratuit. Modelul și durata de întrebuințare ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 25

(1) Personalul vamal își exercită atribuțiile în cadrul operațiunilor de control și supraveghere vamală numai pe baza legitimațiilor de serviciu, în care sunt înscrise competențele conferite prin normele legale.

(2) Organele de poliție sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin autorității vamale în exercitarea atribuțiilor care le revin.

Articolul 26

Personalul vamal, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, beneficiază de ocrotirea specială prevăzută de lege pentru ofițerii de poliție.

Articolul 27

(1) Personalul vamal care are dreptul de a purta și a face uz de armă, în conformitate cu normele legale privind regimul armelor și al munițiilor, se stabilește de conducătorul Autorității Vamale Române, cu aprobarea ministrului finanțelor publice.

(2) Condițiile în care personalul vamal are dreptul să dețină și să poarte arme se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 28

Personalul vamal, indiferent de funcția deținută, este obligat să păstreze confidențialitatea datelor și a operațiunilor efectuate, precum și a oricăror documente, date și informații despre care ia cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu și care nu sunt, potrivit legii, informații de interes public.

Articolul 29

Personalul vamal este obligat să fie loial instituției, să aibă o atitudine corectă și integră, acționând cu competență și fermitate pentru prevenirea, combaterea și sancționarea încălcării reglementărilor vamale.

Articolul 30

Autoritatea Vamală Română realizează formarea și perfecționarea personalului vamal prin Școala de Finanțe Publice și Vamă, precum și prin programe de formare specializată în administrația publică.

Capitolul II^1Dispoziții privind suspendarea executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe

Articolul 30^1

(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, și de la dispozițiile art. 278 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare, cererea de suspendare a executării actului administrativ care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe se soluționează de către direcția regională vamală în a cărei rază de competență teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul debitorului, cu respectarea dispozițiilor art. 45 și 90 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2913 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului contestatarului de a exercita, împotriva actului administrativ care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, calea de atac prealabilă prevăzută la art. 44 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 268 din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Decizia emisă ca urmare a exercitării căii de atac prealabile poate fi atacată de către contestatar la instanța judecătorească competentă, conform prevederilor art. 44 alin. (2) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Instanța soluționează cererea cu respectarea dispozițiilor alin. (1) .

(4) Obiectul cererii prevăzute la alin. (1) îl constituie suspendarea executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, emis de autoritatea vamală.

(5) Suspendarea executării actului administrativ fiscal are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.

Articolul 30^2

(1) Suspendarea executării actului administrativ fiscal se solicită în termen de 5 zile de la data comunicării acestuia, sub sancțiunea decăderii.

(2) Cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe se transmite la direcția regională vamală în a cărei arie de competență își are domiciliul/sediul solicitantul.

Articolul 30^3

(1) Cererea de suspendare se soluționează de către comisia de soluționare constituită la nivelul direcției regionale vamale în a cărei arie de competență își are domiciliul/sediul solicitantul, în termen de 5 zile de la data depunerii acesteia.

(2) Componența și atribuțiile comisiei de soluționare constituite la nivelul direcției regionale vamale se stabilesc prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.

Articolul 30^4

(1) Cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe se formulează în scris și cuprinde:

a) datele de identificare a solicitantului;

b) obiectul cererii;

c) motivele de fapt și de drept;

d) dovezile pe care se întemeiază;

e) semnătura solicitantului sau a împuternicitului acestuia.

(2) La cerere se anexează următoarele înscrisuri:

a) înscrisuri care atestă că solicitantul se află în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și are capacitate financiară de plată pe perioada de suspendare. Aceste situații se determină de către comisia de soluționare pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori a altor informații și/sau documente relevante, prezentate de solicitant sau deținute de organul fiscal în a cărui arie de competență își are domiciliul/sediul solicitantul;

b) dovada constituirii garanției la un nivel egal cu cuantumul exact al taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și al altor taxe;

c) dovada exercitării căii de atac prealabile, potrivit art. 44 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, și art. 268 din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare;

d) dovada calității de împuternicit al solicitantului, persoană fizică sau juridică, potrivit art. 18 din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare;

e) cazierele judiciare ale solicitantului și împuternicitului acestuia;

f) cazierul judiciar al administratorului solicitantului.

(3) Pentru emiterea deciziei privind suspendarea, comisia de soluționare verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) solicitantul nu înregistrează debite față de autoritatea vamală;

b) solicitantul nu înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare, și nici alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării;

c) solicitantul nu are înscrise în cazierul fiscal informații, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015 , cu modificările și completările ulterioare;

d) solicitantul nu este în stare de insolvență, în procedură de reorganizare, lichidare judiciară sau faliment;

e) în cazierele judiciare prevăzute la alin. (2) lit. e) și f) nu sunt înscrise fapte din care să rezulte că, în cursul ultimilor trei ani, au fost comise încălcări grave sau repetate ale legislației vamale sau ale dispozițiilor fiscale în legătură cu activitatea economică a solicitantului, inclusiv cu activitatea economică a administratorului și a împuternicitului.

Articolul 30^5

(1) Garanția se constituie potrivit art. 90 alin. (1) și art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, într-un cuantum care să asigure încasarea integrală a taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, în cadrul operațiunilor vamale, corespunzătoare actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) , garanția se constituie la biroul vamal unde a fost depusă declarația vamală care face obiectul actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită.

Articolul 30^6

Prin excepție de la art. 30^4 alin. (2) lit. b) , nu se depune dovada constituirii garanției atunci când comisia de soluționare stabilește pe baza unei analize documentate că furnizarea garanției ar fi de natură să cauzeze debitorului dificultăți grave de ordin economic sau social.

Articolul 30^7

(1) Situația prevăzută la art. 30^6 care permite suspendarea executării actului administrativ fiscal fără a fi necesară constituirea unei garanții se constată ca urmare a determinării stării de fapt fiscale a debitorului.

(2) Pentru determinarea stării de fapt fiscale, comisia de soluționare solicită administrarea de mijloace de probă potrivit art. 55 din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de clasa/subclasa de risc fiscal în care este încadrat solicitantul.

Articolul 30^8

(1) Suspendarea executării actului administrativ fiscal cu constituire de garanție la un nivel egal cu cuantumul exact al taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și al altor taxe poate fi acordată până la soluționarea definitivă a căilor de atac exercitate în conformitate cu prevederile art. 44 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 30^1 alin. (2) și (3) și art. 30^10 alin. (3) .

(2) Suspendarea executării actului administrativ fiscal fără constituire de garanție în condițiile art. 30^7 se poate acorda pe o perioadă de maximum 30 de zile, fără posibilitate de prelungire.

(3) Garanția constituită potrivit art. 30^5 se eliberează conform art. 98 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 30^9

(1) În cazul în care comisia de soluționare constată neîndeplinirea unei condiții sau lipsa unui document dintre cele prevăzute la art. 30^4 alin. (2) și (3) , respinge cererea fără să procedeze la analiza acesteia pe fond.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul în care Comisia de soluționare stabilește că nu este necesară depunerea dovezii privind constituirea unei garanții, soluționează cererea de suspendare a executării actului administrativ dacă constată existența celorlalte înscrisuri prevăzute la art. 30^4 alin. (2) și îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol.

Articolul 30^10

(1) Prin decizie motivată, comisia de soluționare poate să admită ori să respingă cererea și să decidă, după caz, suspendarea totală sau parțială a actului administrativ fiscal ce face obiectul cererii de suspendare.

(2) Comunicarea deciziei privind suspendarea se realizează potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare, și se comunică autorității vamale emitente a actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită, precum și biroului vamal unde s-a constituit garanția.

(3) Decizia emisă în soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ fiscal al autorității vamale care are ca efect aplicarea de taxe la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, împreună cu actele administrative fiscale la care se referă, ori refuzul nejustificat de soluționare poate fi atacat de către contestatar la instanța judecătorească competentă în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Instanța soluționează cererea cu respectarea dispozițiilor art. 45 alin. (3) și art. 90 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 30^11

(1) Prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române se stabilește structura competentă care monitorizează îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 30^4 alin. (3) de către titularul deciziei pe toată perioada acordării suspendării.

(2) Constatarea neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 30^4 alin. (3) în perioada de valabilitate a deciziei de suspendare se consemnează într-un proces-verbal de control care se semnează de către echipa de control și de titularul deciziei de suspendare sau de reprezentantul legal al acestuia.

(3) Procesul-verbal de control însoțit de documente privind susținerea constatărilor se înregistrează la sediul direcției regionale vamale și se transmite comisiei de soluționare în ziua constatării neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 30^4 alin. (3) .

(4) Comisia de soluționare motivează, emite și comunică decizia de anulare a deciziei de suspendare în termen de maximum două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de control.

(5) Decizia de anulare se comunică titularului deciziei de suspendare și biroului vamal unde s-a constituit garanția. Biroul vamal procedează la executarea garanției la data primirii deciziei de anulare, cu excepția cazului în care până la acea dată se efectuează plata taxelor la import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe.

Capitolul IIIDispoziții generale privind drepturile și obligațiile persoanelor cu privire la reglementările vamale
Secțiunea 1Dreptul de reprezentare

Articolul 31

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) În condițiile prevăzute în prezentul cod, orice persoană își poate desemna un reprezentant în relația sa cu autoritatea vamală pentru a întocmi actele și a îndeplini formalitățile prevăzute în reglementările vamale.

(2) Reprezentarea poate fi directă sau indirectă.

(3) În cazul reprezentării directe, reprezentantul acționează în numele și pe seama unei alte persoane.

(4) În cazul reprezentării indirecte, reprezentantul acționează în nume propriu, dar pe seama unei alte persoane.

(5) Reprezentantul trebuie să fie stabilit în România, cu următoarele excepții:

a) în cazul declarării mărfurilor pentru regimul vamal de tranzit sau admitere temporară;

b) în cazurile când mărfurile sunt declarate cu titlu ocazional, cu condiția ca autoritatea vamală să considere justificat acest lucru.

(6) Reprezentantul poate fi un comisionar în vamă, în condițiile prevăzute de regulamentul vamal.

(7) Reprezentantul are obligația să declare că acționează pentru persoana care l-a împuternicit, să specifice dacă reprezentarea este directă sau indirectă și să fie învestit cu putere de reprezentare.

(8) O persoană care nu declară că acționează în numele sau pe seama altei persoane ori care declară că acționează în numele sau pe seama altei persoane fără a fi împuternicită să facă aceasta se consideră că acționează în nume propriu și pe contul său.

(9) Autoritatea vamală poate cere oricărei persoane care declară că acționează în numele sau pe seama altei persoane să facă dovada calității și capacității sale de a acționa ca reprezentant.

Secțiunea a 2-aAgenți economici autorizați

Articolul 32

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Autoritatea vamală acordă, pe baza criteriilor prevăzute în prezenta secțiune și, dacă este necesar, după consultarea altor autorități competente, statutul de agent economic autorizat oricărui agent economic stabilit în România. Agentul economic autorizat beneficiază de anumite facilități în ceea ce privește controlul vamal privind securitatea și siguranța și/sau de anumite simplificări prevăzute de reglementările vamale.

(2) Statutul de agent economic autorizat se acordă pe baza următoarelor criterii:

a) lipsa înregistrărilor în baza de date a autorității vamale, referitoare la încălcarea reglementărilor vamale de către agentul economic solicitant;

b) un sistem corespunzător de gestiune a înscrisurilor comerciale și, dacă este cazul, a documentelor de transport, care să permită efectuarea controlului vamal;

c) dovada solvabilității financiare, dacă este cazul, și, când acestea sunt aplicabile, normele corespunzătoare de securitate și siguranță legate de gestionarea riscurilor.

(3) Prin regulamentul vamal se stabilesc normele privind:

a) acordarea statutului de agent economic autorizat;

b) eliberarea autorizărilor pentru utilizarea simplificărilor;

c) stabilirea autorității vamale care acordă statutul de agent economic autorizat și care eliberează autorizația prevăzută la lit. b);

d) tipul de facilitate și limitele acesteia, care pot fi acordate în ceea ce privește controalele vamale referitoare la securitate și siguranță, ținând cont de regulile referitoare la gestionarea riscurilor;

e) condițiile în care statutul de agent economic autorizat poate fi suspendat sau retras.

Secțiunea a 3-aDecizii privind aplicarea reglementărilor vamale

Articolul 33

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) O persoană care solicită autorității vamale să ia o decizie privind aplicarea reglementărilor vamale este obligată să furnizeze toate informațiile și documentele necesare acestei autorități pentru a se pronunța.

(2) Decizia se adoptă și se comunică solicitantului în termenele prevăzute prin regulamentul vamal sau prin alte acte normative.

(3) Când solicitarea este formulată în scris, decizia se adoptă în cadrul termenului legal, calculat de la data la care cererea este primită de autoritatea vamală, și se comunică în scris solicitantului. Termenul prevăzut poate fi depășit când autoritatea vamală se află în imposibilitatea de a-l respecta. Într-o astfel de situație autoritatea vamală informează solicitantul, anterior expirării termenului, asupra motivelor care justifică depășirea acestuia, precum și cu privire la noul termen apreciat ca fiind necesar pentru adoptarea deciziei.

(4) Deciziile adoptate de autoritatea vamală în scris trebuie să menționeze motivele pe care se întemeiază și să facă trimitere la dreptul de introducere a unei acțiuni prevăzute în prezentul cod.

Articolul 34

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Cu excepția cazurilor prevăzute de lege, deciziile autorității vamale sunt puse în aplicare de la data adoptării.

Articolul 35

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) O decizie favorabilă persoanei interesate se anulează când a fost luată pe baza unor informații eronate sau incomplete și dacă solicitantul a știut sau ar fi trebuit să știe că informațiile erau eronate sau incomplete și această decizie nu ar fi fost luată dacă informațiile ar fi fost corecte și complete.

(2) Anularea se comunică de autoritatea vamală persoanei căreia i s-a adresat și produce efecte de la data adoptării deciziei anulate.

Articolul 36

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările ulterioare, o decizie favorabilă persoanei interesate este revocată sau modificată când, în alte cazuri decât cele menționate la art. 35, nu au fost sau nu mai sunt îndeplinite una ori mai multe condiții prevăzute pentru emiterea acesteia.

(2) O decizie favorabilă persoanei interesate poate fi revocată și când persoana căreia îi este adresată nu îndeplinește o obligație ce îi revine prin această decizie.

(3) Revocarea sau modificarea deciziei se comunică persoanei căreia i se adresează și produce efecte de la data aducerii la cunoștință. În cazuri excepționale, când interesele legitime ale persoanei o cer, autoritatea vamală poate amâna data aplicării revocării sau modificării. Cazurile excepționale se vor detalia în regulamentul vamal.

Secțiunea a 4-aInformații

Articolul 37

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Persoanele interesate au dreptul să solicite autorității vamale, în scris, informații privind aplicarea reglementărilor vamale. O astfel de solicitare poate fi refuzată dacă aceasta nu are legătură cu o operațiune de import sau export ce urmează a fi realizată.

(2) La cerere se anexează, dacă este cazul, documentația cuprinzând principalele caracteristici tehnice și comerciale ale mărfurilor care fac obiectul tranzacției, precum și analizele de laborator.

(3) Informațiile sunt furnizate gratuit solicitantului. Când apar costuri speciale pentru autoritatea vamală, mai ales ca rezultat al analizelor și expertizelor efectuate asupra mărfurilor sau al returnării acestora, cheltuielile corespunzătoare vor fi facturate solicitantului.

Articolul 38

(1) Autoritatea Vamală Română emite informații tarifare obligatorii sau informații obligatorii în materie de origine, la solicitarea scrisă a persoanei interesate, conform regulamentului vamal.

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) obligă autoritatea vamală în fața solicitantului numai în privința clasificării tarifare a mărfurilor sau pentru determinarea originii mărfurilor. Informațiile obligă autoritatea vamală doar pentru mărfurile care sunt vămuite după data la care au fost furnizate informațiile.

(3) Titularul informației tarifare obligatorii trebuie să facă dovada că mărfurile declarate sunt conforme în toate privințele cu cele descrise în informația obligatorie.

(4) Titularul unei informații obligatorii în materie de origine trebuie să facă dovada că mărfurile declarate și circumstanțele care au dus la determinarea originii sunt conforme în toate privințele cu cele descrise în informația obligatorie.

Articolul 39

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) O informație tarifară obligatorie este valabilă pentru o perioadă de 6 ani de la data emiterii, iar cea în materie de origine pentru o perioadă de 3 ani. Prin excepție de la prevederile art. 35, informația obligatorie se anulează de autoritatea vamală dacă s-a bazat pe informații eronate sau incomplete furnizate de solicitant.

(2) Informația tarifară obligatorie încetează să mai fie valabilă:

a) ca urmare a adoptării unei reglementări cu ale cărei prevederi informația nu mai este conformă;

b) ca urmare a unei modificări a notelor explicative la Nomenclatura combinată a mărfurilor sau ca urmare a unui aviz de clasificare ori a unei modificări a notelor explicative la Nomenclatura sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) când este modificată sau revocată conform art. 36, cu condiția ca titularul să fie înștiințat cu privire la aceasta.

(3) Informația obligatorie în materie de origine încetează să mai fie valabilă:

a) ca urmare a adoptării unei reglementări sau încheierii de către România a unui acord cu ale căror prevederi informația obligatorie nu mai este conformă;

b) când devine incompatibilă cu regulile de origine prevăzute în legislația în vigoare;

c) când este modificată sau revocată conform art. 36, cu condiția ca titularul să fie înștiințat cu privire la aceasta.

(4) Dispozițiile alin. (2) lit. a) și b), alin. (3) lit. a) și b) se aplică de la data intrării în vigoare a actelor menționate, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. c) și alin. (3) lit. c) de la data înștiințării.

(5) Titularul unei informații obligatorii care a încetat să mai fie valabilă conform alin. (2) lit. b) și c) sau alin. (3) lit. b) și c) poate să se folosească în continuare de această informație în scopul stabilirii drepturilor de import, a drepturilor de export, precum și a altor drepturi pe o durată de 6 luni, în situația în care a avut încheiate contracte ferme pentru cumpărarea sau vânzarea mărfurilor, pe baza informației obligatorii, înainte ca încetarea valabilității să se fi produs. În cazul produselor pentru care se prezintă un certificat de import sau de export în timpul îndeplinirii formalităților vamale, termenul de 6 luni se înlocuiește cu perioada de valabilitate a certificatului.

(6) Aplicarea dispozițiilor cuprinse în informațiile obligatorii are efect asupra determinării drepturilor de import sau export și asupra modului de utilizare a certificatelor de import sau export prezentate cu ocazia declarării mărfurilor în vamă, cu condiția ca certificatul de import sau export să fi fost eliberat în baza informațiilor obligatorii.

Secțiunea a 5-aAlte dispoziții

Articolul 40

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Autoritatea vamală poate să efectueze, potrivit legii, toate controalele pe care le consideră necesare pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, precum și staționarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri românești.

(2) Controlul vamal, altul decât cel inopinat, se bazează pe o analiză de risc ce utilizează procedee informatice în scopul de a determina și cuantifica riscurile și de a elabora măsurile necesare evaluării acestora, pe baza unor criterii stabilite de autoritatea vamală și, dacă este cazul, a unor criterii stabilite la nivel internațional. Pentru punerea în practică a măsurilor de gestionare a riscurilor, autoritatea vamală utilizează un sistem electronic corespunzător.

(3) Când controlul este efectuat de către altă autoritate, acesta se desfășoară sub coordonarea autorității vamale și, în măsura posibilului, în același moment și în același loc.

(4) În cadrul controlului, autoritatea vamală și alte autorități competente pot schimba între ele datele primite în legătură cu intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, precum și cu staționarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri românești, dacă este necesar în scopul diminuării riscului.

Articolul 41

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) În scopul aplicării reglementărilor vamale, orice persoană implicată direct sau indirect în operațiunile având ca scop schimbul de mărfuri dintre România și alte țări este obligată să furnizeze autorității vamale, la cererea acesteia și în termenul stabilit, toate documentele și informațiile necesare, pe orice suport, precum și orice sprijin necesar.

(2) Informațiile care, prin natura lor, sunt confidențiale sau care sunt oferite pe bază de confidențialitate impun obligația păstrării secretului profesional. Acestea nu se dezvăluie de către autoritatea vamală fără permisiunea expresă a persoanei sau autorității care le-a furnizat. Comunicarea informațiilor este permisă când autoritatea vamală poate fi obligată sau autorizată să facă aceasta, conform prevederilor legale, mai ales în privința protejării datelor personale sau în legătură cu procedurile judiciare.

Articolul 42

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Persoanele implicate păstrează documentele menționate la art. 41 alin. (1), pentru a fi supuse controlului vamal, timp de 5 ani calendaristici, indiferent de suportul folosit. Acest termen se calculează astfel:

a) în cazul mărfurilor puse în liberă circulație în alte împrejurări decât cele prevăzute la lit. b) sau al mărfurilor declarate pentru export, de la sfârșitul anului în care sunt acceptate declarațiile de punere în liberă circulație sau cele de export;

b) în cazul mărfurilor puse în liberă circulație cu drepturi de import reduse sau zero în funcție de destinația lor finală, de la sfârșitul anului în care ele încetează a mai fi supuse supravegherii vamale;

c) în cazul mărfurilor plasate sub un alt regim vamal, de la sfârșitul anului în care regimul vamal a fost încheiat;

d) în cazul mărfurilor plasate într-o zonă liberă sau un antrepozit liber, de la sfârșitul anului în care ele părăsesc incinta respectivă.

(2) În cazul în care, în urma efectuării unui control vamal în ceea ce privește o datorie vamală, se stabilește necesitatea corectării acesteia în evidențele contabile, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește cu un an calendaristic.

Articolul 43

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Cursurile pieței valutare utilizate în scopul aplicării legislației vamale sunt cele stabilite și publicate de Banca Națională a României. Modalitatea de utilizare a acestora se stabilește prin regulamentul vamal.

Articolul 44

Abrogat la 12 iunie 2020 · de OUG nr. 96/2020

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile și condițiile în care aplicarea reglementărilor vamale poate fi simplificată.