Originea mărfurilor

a) criteriul mărfurilor produse în întregime într-o țară, când numai o țară se ia în considerare la atribuirea originii;

b) criteriul transformării substanțiale, când două sau mai multe țări iau parte la producerea mărfurilor.

(1) Mărfurile originare dintr-o țară sunt acele mărfuri obținute în întregime sau produse în acea țară.

(2) Prin mărfuri obținute în întregime într-o țară se înțelege:

a) produse minerale extrase pe teritoriul acelei țări;

b) produse vegetale recoltate acolo;

c) animale vii, născute și crescute acolo;

d) produse obținute de la animale vii crescute acolo;

e) produse de vânătoare sau de pescuit obținute acolo;

f) produse de pescuit maritim și alte produse obținute din afara apelor teritoriale ale unei țări de către navele înmatriculate sau înregistrate în acea țară și sub pavilionul acelei țări;

g) mărfuri obținute sau produse la bordul navelor-uzină din produse menționate la lit. f), originare din acea țară, cu condiția ca astfel de nave-uzină să fie înmatriculate sau înregistrate în acea țară și sub pavilionul acesteia;

h) produse obținute din solul sau din subsolul marin în afara apelor teritoriale, cu condiția ca acea țară să aibă drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul respectiv;

i) deșeuri și produse reziduale, rezultate din operațiuni de fabricare, precum și articole uzate, dacă acestea au fost colectate în țara respectivă și sunt folosite doar pentru a recupera materia primă;

j) mărfuri care sunt produse acolo, exclusiv din mărfuri menționate la lit. a)-i) sau din derivatele lor, în orice stadiu al producției.

(3) În sensul prevederilor alin. (2), cuvântul țară se referă și la marea teritorială a statului respectiv.

(1) Orice transformare sau prelucrare pentru care s-a stabilit sau pentru care există fapte care justifică prezumția că unicul său scop a fost de a se sustrage dispozițiilor aplicabile mărfurilor dintr-o anumită țară nu se consideră că ar conferi mărfurilor produse în acest mod originea din țara în care au fost realizate în sensul prevederilor art. 52.

(2) Reglementările vamale sau reglementările privind alte domenii specifice pot stabili ca un document să fie prezentat ca dovadă a originii nepreferențiale a mărfurilor.

(3) Autoritatea vamală poate solicita, în cazul unor îndoieli justificate, dovezi suplimentare pentru a se asigura că mențiunea privind originea este conformă cu reglementările vamale, chiar dacă a fost prezentat documentul ca dovadă a originii mărfurilor.