(1) În cazul contractelor de economisire-creditare încheiate în valuta, băncile de economisire și creditare în domeniul locativ au obligația să formeze mase de repartizare separate în valutele în care s-a realizat economisirea. Utilizarea maselor de repartizare astfel constituite se face, în principal, în valuta în care s-a făcut economisirea, băncile de economisire și creditare în domeniul locativ fiind obligate să administreze corespunzător riscul valutar.
(2) În cazuri speciale, pe baza unei cereri motivate, Banca Națională a României poate excepta băncile de economisire și creditare în domeniul locativ de la obligația de a forma mase de repartizare separate, dacă prin aceasta nu se periclitează interesele clienților.