(1) Instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare, stabilește durata pentru care se dispune plata despăgubirii, precum și cuantumul lunar al despăgubirii.
(2) Durata pentru care se dispune plata despăgubirii nu poate fi mai mică de 5 ani.
(3) Cuantumul lunar al despăgubirii nu poate fi mai mic de 50% din venitul lunar net al persoanei condamnate și nici mai mare de 75% din acest venit. Prin venit lunar net, în sensul prezentei legi, se înțelege venitul net provenit din pensii, salarii, chirii, drepturi de autor și alte venituri lunare periodice.
(4) La stabilirea cuantumului lunar al despăgubirii și a duratei, instanța are în vedere criterii precum: fapta săvârșită, poziția deținută de persoana condamnată în aparatul de represiune al regimului totalitar comunist, amploarea activității acesteia, măsura în care, prin activitatea desfășurată de aceasta, au fost lezate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor.