(1) Depozitarea semințelor de consum se face pe baza contractului de depozit, care se încheie între depozitar și deponent.
(2) În situația în care depozitarul are și calitatea de deponent, acesta se subrogă în drepturile și obligațiile prevăzute de prezenta lege și are obligația să întocmească documente de gestiune contabilă care atestă existența, în depozitele licențiate, a stocului de semințe de consum proprii, pentru care completează certificate de depozit, atât la data emiterii certificatelor, cât și lunar, pe perioada de valabilitate a acestora.
(3) Depozitarii asigură condițiile necesare pentru informarea publică cu privire la tarifele de depozitare percepute, prin afișarea și actualizarea listelor cu acestea la fiecare depozit licențiat.
(4) Plata serviciilor prestate în baza contractului de prestări servicii depozitare se face în bani sau în natură; pentru plata în natură, contravaloarea se calculează la prețul mediu de piață al produsului, valabil în momentul efectuării plății.