(1) În cazul prevăzut la art. 146 alin. (1) lit. d) , boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate.
(2) Comisia medicală de specialitate se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Comisia astfel constituită elaborează procedura de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică, aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Atunci când există indicii că personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suferă de o boală psihică, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune prezentarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.
(4) În cazul în care comisia constată că persoana suferă de o boală psihică care o împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător, aceasta este suspendată din funcție în condițiile art. 146 alin. (5) . Prin raportul de expertiză comisia stabilește și termenul la care persoana urmează să revină la reexaminare.
(5) Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală de specialitate.
(6) Dispozițiile art. 146 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(7) În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune suspendarea din funcție a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcție pentru acest motiv, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se plătesc drepturile salariale și nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcție și în specialitate. Suspendarea din funcție încetează prin decizie a președintelui curții de apel sau, după caz, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizie a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea, de la data prezentării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.