LexistoriaDreptul la drept.

Programe de măsuri

Azi

Legea 121/2014 · 3 articole

Articolul 8 — Măsuri de politică energetică

(1) În vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor, în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică de eficiență energetică care au ca obiectiv obținerea unor economii, în fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.

(1¹) Măsurile de politică de eficiență energetică adoptate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 sunt prevăzute în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 și au ca scop obținerea unor noi economii de energie a căror valoare cumulată reprezintă o reducere minimă a consumului de energie finală în cuantum de 0,8% pe an pentru perioada 2021-2030, comparativ cu media consumului înregistrat în perioada 2016-2018.

(1²) Cantitatea calculată de economii noi anuale se poate eșalona, cu condiția ca economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fi fost realizate până la 31 decembrie 2030.

(1³) Economiile noi de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică de eficiență energetică, pentru anii 2021-2030, sunt stabilite în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030.

(1⁴) În vederea îndeplinirii obligațiilor ce revin autorităților competente în conformitate cu art. 17 alin. (1) și art. 21 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, se pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma aplicării măsurilor de politică de eficiență energetică, indiferent dacă au fost introduse până la 31 decembrie 2020 sau după această dată, cu condiția ca măsurile respective să conducă la noi acțiuni individuale care să fie întreprinse după 31 decembrie 2020.

(1⁵) Autoritățile competente asigură cadrul necesar realizării de noi economii anuale, pe perioade de câte 10 ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisia Europeană până în 2027 și la fiecare 10 ani după acest an concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru anul 2050.

(1⁶) Modalitatea de eșalonare a cantității de noi economii de energie prevăzută la alin. (1¹) astfel încât economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fie realizate până la sfârșitul fiecărei perioade de obligații este stabilită în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030.

(2) Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parțial sau integral din calculul prevăzut la alin. (1) .

(3) Măsurile de politică energetică se referă, în principal, la:

a) realizare de audituri energetice independente;

b) formare de auditori energetici;

c) formare și educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

d) standarde și norme care urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor și a vehiculelor;

e) sisteme de etichetare energetică;

f) reglementări sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

g) susținerea dezvoltării societăților de servicii energetice de tip ESCO;

h) constituirea unui fond specializat pentru investiții în eficiență energetică;

i) sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ măsurile de eficiență energetică în clădiri publice, comerciale și rezidențiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficiență energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum și dezvoltarea de competențe în domeniul eficienței energetice.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naționale de eficiență energetică și trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) economiile de energie sunt determinate într-un mod transparent;

b) economiile de energie se exprimă în funcție de consumul de energie primară, conform anexei nr. 2 .

(4¹) Măsurile prevăzute la alin. (3) se implementează prin programe naționale de eficiență energetică și cuprind următoarele:

a) perioade intermediare de evaluare, respectiv 31 decembrie 2016 și 31 decembrie 2018, pentru atingerea obiectivului prevăzut la alin. (1) ;

b) responsabilitățile fiecărei părți mandatate, părți participante sau autorități publice, după caz, în funcție de relevanța acestora se regăsesc în cadrul programelor naționale de eficiență energetică, precum și al celor sectoriale;

c) calculele economiilor de energie, utilizând metodele și principiile prevăzute în anexa nr. 3 pct. 1 și 2 ;

d) un raport anual privind economiile de energie realizate, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil, întocmit de părțile participante, iar respectivul raport este pus la dispoziția publicului;

e) monitorizarea realizată de către Ministerul Energiei prin Direcția eficiență energetică, conform prevederilor art. 3 alin. (2) , și propunerea de măsuri adecvate, în situația în care constată că nu sunt înregistrate progrese în creșterea eficienței energetice la nivel național;

f) un sistem de control care include și verificarea independentă a unei părți semnificative din punct de vedere statistic la nivelul fiecărei părți participante, părți mandatate sau autorități publice.

(4²) Reglementările și acordurile voluntare prevăzute la alin. (3) lit. f) respectă prevederile alin. (4) , (4¹) și (8) .

(4³) Măsurile de politică menționate la alin. (3) lit. a)-e) și g)-i) respectă prevederile alin. (4) , alin. (4¹) lit. a) , b) , d) , f) și alin. (8) .

(5) Cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică energetică este exprimată în consum de energie primară sau finală, iar economiile de energie sunt calculate utilizând metodele și principiile cuprinse în anexa nr. 3 .

(5¹) Cu condiția îndeplinirii cel puțin a obligației privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale, prevăzută la alin. (1¹) , autoritățile competente pot calcula cantitatea obligatorie de economii de energie prin unul sau mai multe dintre următoarele mijloace:

a) aplicarea unei rate anuale a economiilor privind vânzările de energie către clienții finali sau privind consumul de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019;

b) excluderea parțială sau totală din scenariul de referință pentru calcularea energiei utilizate în transporturi;

c) utilizarea oricăreia dintre opțiunile prevăzute la alin. (6) și (7) .

(5²) În aplicarea mijloacelor prevăzute la alin. (5¹) lit. a), b) sau c), autoritățile competente stabilesc:

a) propria rată anuală a economiilor care va fi aplicată la calcularea economiilor lor cumulate de energie la nivelul utilizării finale și care asigură faptul că economiile finale nete de energie nu sunt mai scăzute decât economiile obligatorii, în temeiul alin. (1¹) ; și

b) propriul scenariu de referință pentru calcul, care poate exclude parțial sau total energia utilizată în transporturi.

(6) Sub rezerva limitării reducerii economiilor de energie prevăzute la alin. (1) la maximum 25%, țintele economiilor de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică energetică, ca sumă a planului național de eficiență energetică, sunt: având ca bază de referință consumul mediu anual de energie primară în cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.

a) 1% în 2014 și 2015;

b) 1,25% în 2016 și 2017;

c) 1,5% în 2018, 2019 și 2020,

(7) Efectuarea calculului economiilor de energie pentru perioadele prevăzute la alin. (1) și (1¹) se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7³) și (7⁴) , astfel:

a) să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată, pentru perioada de obligații prevăzută la alin. (1) , sau energia finală consumată, pentru perioada de obligații prevăzută la alin. (1¹) , aferente activităților industriale enumerate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare;

b) să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, inclusiv în infrastructurile eficiente de termoficare și de răcire centralizată, ca urmare a punerii în aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 alin. (4) , (5) și alin. (6) lit. b) și art. 15 ;

c) să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie rezultate din acțiuni specifice recent implementate, începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact, în ceea ce privește perioada de obligații prevăzută la alin. (1) , și începând cu 1 ianuarie 2021, în ceea ce privește perioada de obligații prevăzută la alin. (1¹) , și care pot fi măsurate și verificate;

d) să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie care rezultă din adoptarea unor măsuri de politică de eficiență energetică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective au ca rezultat acțiuni individuale derulate în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020;

e) să excludă din calculul cantității obligatorii de economii de energie 30% din cantitatea verificabilă de energie produsă pe sau în clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile;

f) să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie care depășesc economiile obligatorii de energie pentru perioada de obligații cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, cu condiția ca economiile respective să rezulte din acțiuni individuale derulate în temeiul măsurilor de politică de eficiență energetică, notificate de către autoritățile competente în cadrul planurilor naționale de acțiune pentru eficiență energetică și raportate în rapoartele lor intermediare.

(7¹) Autoritățile competente:

a) informează publicul din România și Comisia cu privire la măsurile de politică de eficiență energetică preconizate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, ca parte a Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030;

b) includ informații cu privire la rezultatele măsurilor de atenuare a sărăciei energetice și de protejare a consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin măsuri de creștere a eficienței energetice și de introducere a surselor locale regenerabile de energie în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999;

c) se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică de eficiență energetică aplicate până la 31 decembrie 2020 sunt calculate în conformitate cu anexa nr. 3 ;

d) se asigură, fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului alineat, precum și alin. (6) , (7) și (7²) , că economiile de energie obligatorii în temeiul alin. (1)-(1³) sunt realizate în rândul clienților finali;

e) instituie sisteme de măsurare, de control și de verificare prin care se efectuează o verificare documentată în scris a cel puțin unei părți semnificative și a unui eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic din măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice puse în practică. Măsurarea, controlul și verificarea se realizează în mod independent.

(7²) Impactul măsurilor aplicate după 1 ianuarie 2021 se calculează în conformitate cu anexa nr. 3 și se include în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030.

(7³) Autoritățile competente aplică și calculează efectul opțiunilor selectate în temeiul alin. (6) și (7) pentru perioadele menționate la alin. (1) și (1¹) separat:

a) pentru calculul cantității obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligații menționată la alin. (1) , autoritățile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (6) și alin. (7) lit. a) , b) și c) ; toate opțiunile selectate în temeiul alin. (6) și (7) , cumulate, reprezintă maximum 25% din cantitatea de economii de energie prevăzută la alin. (1) ;

b) pentru calculul cantității obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligații menționată la alin. (1¹) , autoritățile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (7) lit. a) , b) , c) , d) , e) și f) , cu condiția ca acțiunile individuale menționate la alin. (7) lit. c) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020; toate opțiunile selectate în temeiul alin. (7) , cumulate, nu vor conduce la o reducere cu mai mult de 35% a cantității de economii de energie calculate în conformitate cu alin. (5¹) și (5²) .

(7⁴) În condițiile în care s-a decis că energia utilizată în transporturi din scenariul de referință pentru calcul să fie exclusă total sau parțial sau că se utilizează oricare dintre opțiunile enumerate la alin. (7) , autoritățile competente se asigură că noile economii nete calculate care trebuie obținute în consumul de energie finală în perioada de obligații cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 nu sunt mai scăzute decât cantitatea care rezultă din aplicarea ratei anuale a economiilor prevăzută la alin. (1¹) .

(7⁵) Calculul cantității de economii de energie care trebuie obținută în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 în conformitate cu prevederile alin. (1¹) se descrie și se explică în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, respectiv cum a fost instituită rata anuală a economiilor prevăzute la alin. (1²) și scenariul de referință pentru calcul, precum și modul în care au fost aplicate opțiunile menționate la alin. (7) .

(7⁶) Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu se includ în calculul cantității obligatorii de economii de energie pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

(7⁷) Prin adoptarea măsurilor alternative de politică de eficiență energetică se obține cantitatea obligatorie de economii de energie în temeiul alin. (1)-(1³) .

(7⁸) Măsurile de politică de eficiență energetică adoptate de România, programele sau măsurile finanțate în cadrul Fondului național pentru eficiență energetică trebuie să fie puse în aplicare în mod prioritar, direct sau indirect, în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor aflate în situație de sărăcie energetică, și, după caz, în rândul locuințelor sociale.

(7⁹) Impactul tuturor măsurilor de politică de eficiență energetică adoptate de România sau a acțiunilor individuale care se pot suprapune nu trebuie să conducă la contabilizare dublă a economiilor de energie.

(8) Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei monitorizează realizarea economiilor de energie și întocmește un raport anual, pentru anul anterior, pe baza rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea prezentei legi până la data de 30 iunie a anului următor perioadei de raportare. Raportul este publicat anual pe pagina electronică a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, domeniul Energie, până la data de 1 septembrie a anului respectiv.

(8¹) Abrogat.

(8²) În situația în care impactul măsurilor de politică se suprapune cu cel al acțiunilor individuale, părțile participante, părțile mandatate și autoritățile publice se asigură că nu se va face o contabilizare dublă a economiilor de energie.

(8³) În scopul mobilizării finanțării private a măsurilor de eficiență energetică și de reabilitare energetică:

a) se iau în considerare modalități de îmbunătățire a utilizării auditurilor energetice prevăzute la alin. (3) lit. a) pentru a influența procesul decizional;

b) autoritățile publice centrale și locale și agențiile de dezvoltare regională utilizează conform competențelor posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente, cu scopul principal de a facilita investițiile în proiecte de creștere a performanței energetice a clădirilor, prin folosirea granturilor europene ca garanție financiară.

(9) Fondul prevăzut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenți, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție, societățile de vânzare cu amănuntul a energiei și instalatorii, precum și consumatorilor finali. Acest fond nu este în concurență cu măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice finanțate în condiții comerciale.

(10) Modul de organizare și funcționare a fondului prevăzut la alin. (3) lit. h) se stabilește, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 8¹

În scopul identificării consumatorilor noncasnici de energie, având calitatea de persoane juridice care au obligația raportării conform legii, operatorii licențiați ai sistemelor de distribuție de energie electrică și gaze naturale vor transmite către Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei consumul operatorilor economici, respectiv autorităților și instituțiilor publice, aflate în conturul de consum energetic al operatorilor de rețele de electricitate și/sau gaze naturale.

Articolul 9 — Obligațiile operatorilor economici

(1) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligația:

a) să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe întregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de auditorul energetic și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

b) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu și lung;

c) să numească un manager energetic, atestat de Ministerul Energiei sau Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în termenul valabilității atestatului, conform legislației în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată de Direcția eficiență energetică, care are statut de persoană fizică autorizată, sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice, atestată în condițiile legii.

(2) În cazul operatorilor economici care dețin subunități consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum și alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcționalitate sau rețele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerată din punctul de vedere al obligațiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unități independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1) .

(3) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (1) lit. b) :

a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Ministerul Energiei, la propunerea Direcției eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei;

b) se transmit anual Direcției eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.

(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tep pe an completează și transmit Direcției eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei, până la 30 iunie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie și chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

(5) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepția IMM-urilor, sunt obligați să întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic pe întreg conturul de consum energetic; auditul este realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Ministerul Energiei sau Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), după caz, și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

(6) Auditul energetic realizat pe întregul contur de consum energetic al unui operator economic, la termenul prevăzut la alin. (1) lit. a) , include bilanțurile energetice realizate pe toate contururile de consum energetic ale operatorului economic și respectă criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusiv pentru cele desfășurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei potrivit anexei nr. 4.

(7) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mică de 1.000 tep pe an completează și transmit Direcției eficiență energetică, până la data de 30 iunie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie.

(8) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) , (2) și (5) care nu au realizat audituri energetice până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să le realizeze până la 5 decembrie 2015.

(9) Operatorii economici care au realizat audituri energetice după data de 1 ianuarie 2013 realizează următorul audit energetic, în condițiile legii, în termen de 4 ani de la data realizării acestor audituri.

(10) Auditul energetic realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se consideră ca fiind echivalent cu un audit energetic care îndeplinește cerințele prevăzute în anexa nr. 4 .

(11) În vederea asigurării calității auditurilor energetice pentru clienții finali, Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei emite criteriile minime pentru auditurile energetice în baza cerințelor prevăzute în anexa nr. 4 , precum și un regulament privind atestarea managerilor energetici și a persoanelor juridice prestatoare de servicii energetice, precum și autorizarea auditorilor energetici, cu excepția auditorilor energetici pentru clădiri, aprobate prin ordin al ministrului energiei.

(12) Accesul pe piață al participanților care oferă servicii energetice se bazează pe criterii concurențiale, transparente și nediscriminatorii.

(13) Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei încurajează programele de formare pentru calificarea auditorilor energetici, vizând asigurarea unui număr suficient de experți disponibili.

(14) Auditurile energetice nu cuprind clauze care să împiedice transferul rezultatelor auditului către orice furnizor calificat/acreditat de servicii energetice, cu condiția să nu existe obiecții din partea clientului.

(15) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, dezvoltă programe pentru a încuraja IMM-urile să se supună auditurilor energetice, precum și pentru punerea ulterioară în aplicare a recomandărilor acestor audituri.

(16) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, poate să instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic și ale punerii în aplicare a recomandărilor rentabile formulate în urma auditurilor energetice, în cazul în care măsurile propuse sunt puse în aplicare, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

(17) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, promovează materiale informative referitoare la sistemele de gestionare a energiei, în vederea îmbunătățirii activității IMM-urilor.

(18) Auditurile energetice care rezultă din acordurile voluntare prevăzute la alin. (16) se consideră că îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa nr. 4 .

(19) Operatorii economici care nu sunt IMM-uri în înțelesul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, și care pun în aplicare:

a) un sistem de management al energiei certificat de către un organism de certificare acreditat de un organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, în conformitate cu standardul de referință SR EN ISO 50001:2011, sunt exceptați de la elaborarea unui audit energetic o dată la 4 ani dacă fac dovada că certificarea sistemului de management s-a făcut având la bază un audit energetic elaborat în condițiile prezentei legi;

b) un sistem de management al mediului certificat de către un organism de certificare acreditat de un organism de acreditare conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008, în conformitate cu standardul de referință SR EN ISO 14001:2005, sunt exceptați de la elaborarea unui audit energetic o dată la 4 ani dacă fac dovada că certificarea sistemului de management s-a făcut având la bază un audit energetic elaborat în condițiile prezentei legi.

(20) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) și b) .

(21) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

a) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) și b) ;

b) să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată, atestată în condițiile legii, sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.

(22) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (20) și alin. (21) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei și se transmit acestuia până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, cu excepția celor transmise până în anul 2020 inclusiv, care se elaborează în forma aprobată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și sunt urmate de raportări anuale cu privire la măsurile implementate și reducerile de consumuri finale de energie obținute în anul precedent.