(1) Gestionarii fondurilor cinegetice au obligația să reducă densitatea populației de mistreți prin:

a) interzicerea hrănirii mistreților, cu următoarele excepții:

(i) momire la locurile de pândă în vederea recoltării acestora;

(ii) hrănirea pe timp de iarnă în scopul limitării migrării;

b) realizarea cotelor de recoltă a mistreților stabilite în fiecare an prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de vânătoare;

c) recoltarea mistreților prin orice metodă de vânătoare admisă conform prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la Legea nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pentru speciile implicate în transmiterea pestei porcine africane, respectiv mistreț, șacal și vulpe, vânătoarea este permisă inclusiv cu dispozitivele prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. ad) din Legea nr. 407/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Gestionarii fondurilor cinegetice au obligația să respecte cerințele specifice privind supravegherea activă și pasivă prevăzute în legislația specifică.

(4) Gestionarii fondurilor cinegetice, cu ocazia efectuării activităților de gospodărire a fondului cinegetic, au obligația să patruleze periodic prin fondurile cinegetice pentru depistarea cadavrelor de mistreți, în vederea asigurării ecarisării teritoriului.

(5) Gestionarii fondurilor cinegetice trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de biosecuritate pentru fiecare fond cinegetic sau grup de fonduri cinegetice alăturate:

a) să dețină un loc pentru a asigura facilități în vederea manipulării, precum și un loc în vederea păstrării vânatului în bune condiții de igienă până la primirea rezultatelor de laborator pentru pesta porcină africană, pesta porcină clasică, trichineloză sau să aibă acces la astfel de condiții, cât mai aproape de fondurile cinegetice;

b) mistreții vânați trebuie să rămână în locul de păstrare a carcaselor până la primirea rezultatelor testelor de laborator; doar carcasele cu rezultate negative la testele de laborator pot fi valorificate în consum cu respectarea prevederilor legale; este obligatorie identificarea individuală a carcaselor în conformitate cu prevederile secțiunii IV din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările ulterioare;

c) să asigure facilități pentru depozitarea SNCU până la livrarea în vederea neutralizării, cu excepția cazului când acestea sunt incinerate sau îngropate la fața locului;

d) să asigure facilități de transport de cadavre/vânat de la locul depistării/împușcării vânatului până la spațiul de depozitare a SNCU/spațiul de manipulare a vânatului, pentru prevenirea scurgerii sângelui sau a altor fluide organice;

e) să nu permită abandonarea la întâmplare a organelor necomestibile, masei gastrointestinale și a pieilor provenite de la animalele vânate;

f) după manipularea vânatului și a SNCU, locul, vehiculele de transport, spațiul frigorific unde a fost păstrată carcasa, tomberoanele/containerele pentru colectarea organelor și a părților nedestinate consumului uman, precum și toate obiectele și instrumentele ce au fost folosite trebuie spălate și dezinfectate cu dezinfectanți autorizați;

g) SNCU, inclusiv carcasele cu rezultat pozitiv și carcasele contaminate, sunt distruse la o unitate autorizată pentru neutralizarea SNCU;

h) neutralizarea cadavrelor de mistreți, precum și a carcaselor confiscate ca urmare a infectării cu virusul pestei porcine africane/pestei porcine clasice/trichinelozei se realizează în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările ulterioare, prin expedierea la o unitate de neutralizare SNCU autorizată sanitar-veterinar;

i) în situații excepționale în care transportul până la cea mai apropiată unitate autorizată pentru procesarea/eliminarea SNCU nu îndeplinește cerințele de colectare în siguranță sau capacitățile de eliminare a acestora sunt depășite sau în cazul în care asemenea instalații sunt la distanță foarte mare și există riscul de difuzare a virusului, este posibilă și incinerarea și/sau îngroparea la fața locului a SNCU;

j) gestionarul fondului cinegetic face o instruire în ceea ce privește respectarea condițiilor de bune practici privind cerințele de biosecuritate în timpul vânătorii;

k) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu consultarea reprezentantului la nivel național și internațional al gestionarilor de fonduri cinegetice, vor întocmi ghiduri/proceduri de bune practici de vânătoare.