(1) Lichidatorul este desemnat aleatoriu de către instanță, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații și notarii înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice, care își au sediul profesional în județul în care își are domiciliul, reședința principală sau reședința obișnuită debitorul.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul în care procedura de insolvență prin lichidare de active este deschisă ulterior derulării unei proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare, instanța poate numi ca lichidator persoana care a avut calitatea de administrator al procedurii, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (2) .
(3) În orice stadiu al procedurii, instanța, prin încheiere, poate înlocui lichidatorul, din oficiu, la cererea creditorilor, a debitorului sau a lichidatorului însuși, pentru motive temeinice sau la cererea creditorilor reprezentând majoritatea valorii totale a creanțelor. Înlocuirea se judecă în camera de consiliu, de urgență, cu citarea lichidatorului. Împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se judecă de tribunal de urgență și cu precădere și suspendă executarea încheierii.
(4) Hotărârea judecătorească definitivă se publică, de îndată, în Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".
(5) În termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de înlocuire, lichidatorul față de care s-a dispus înlocuirea va preda noului lichidator, pe baza unui proces-verbal, dosarul de insolvență.