Instituții și servicii cu atribuții în activitatea de prevenire a separării copilului de familie

Azi

Legea 156/2023 · 7 articole

Articolul 9

(1) Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse este autoritatea publică centrală care prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție realizează politica națională în domeniul protecției drepturilor copilului.

(2) Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, asigură coordonarea și îndrumarea metodologică a activității de prevenire a separării copilului de familie.

(3) Atribuțiile Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în ceea ce privește activitatea de separare a copilului de familie, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, sunt următoarele:

a) reglementează activitatea de prevenire a separării copilului de familie;

b) asigură coordonarea și îndrumarea metodologică, monitorizarea, evaluarea și controlul activității de prevenire a separării copilului de familie, direct și prin intermediul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului;

c) stabilește direcțiile strategice și obiectivele activității de prevenire a separării copilului de familie la nivel național;

d) realizează anual un raport privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie, pe baza datelor existente în Observatorul național al copilului.

Articolul 10

(1) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la nivel județean asigură coordonarea și îndrumarea metodologică a activității serviciului public de asistență socială, în ceea ce privește activitatea de prevenire a separării copilului de familie.

(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , direcția generală de asistență socială și protecția copilului desemnează asistenți sociali responsabili cu menținerea legăturii cu serviciul public de asistență socială. Un asistent social poate fi responsabil cu coordonarea și îndrumarea metodologică a activității mai multor servicii publice de asistență socială în domeniul prevenirii separării copilului de familie. Direcția generală de asistență socială și protecția copilului poate înființa compartimente specializate în coordonarea și îndrumarea metodologică a activității serviciilor publice de asistență socială.

(3) La nivelul sectoarelor municipiului București, activitatea de prevenire a separării copilului de familie este asigurată de direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București, printr-un compartiment specializat.

Articolul 11

Asistenții sociali desemnați potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (2) , respectiv compartimentele specializate îndeplinesc următoarele atribuții principale:

a) organizează întâlniri semestriale între angajații direcției generale de asistență socială și protecția copilului și asistenții sociali, respectiv responsabilii de caz de la nivelul serviciului public de asistență socială;

b) furnizează serviciului public de asistență socială informații cu privire la atribuțiile, organigrama direcției generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile organizate la nivelul direcției, persoanele responsabile cu coordonarea activității de la nivel local și datele de contact ale acestora;

c) asigură legătura dintre serviciul public de asistență socială și celelalte compartimente ale direcției generale de asistență socială și protecția copilului, precum și cu alte direcții generale de asistență socială și protecția copilului;

d) facilitează colaborarea serviciului public de asistență socială și protecție a copilului cu inspectoratul școlar județean, cu direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, cu agenția județeană pentru plăți și inspecție socială, cu agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă;

e) îndrumă metodologic reprezentanții serviciului public de asistență socială de la nivel local în activitatea lor curentă de prevenire a separării copilului de familie. În acest sens fiecare responsabil efectuează trimestrial cel puțin o deplasare în fiecare unitate administrativ-teritorială;

f) pot însoți reprezentantul serviciului public de asistență socială de la nivel local, la solicitarea expresă și temeinic motivată a acestuia, la efectuarea vizitelor în teren, atunci când situația o impune;

g) facilitează colaborarea între serviciile publice de asistență socială, precum și cu organizațiile neguvernamentale care funcționează la nivelul județului;

h) coordonează metodologic serviciul public de asistență socială în activitatea de identificare a nevoilor de formare continuă a personalului, a cursurilor de formare continuă și a surselor de finanțare pentru acestea;

i) coordonează metodologic serviciul public de asistență socială în activitatea de înființare și organizare a serviciilor sociale comunitare pentru copii și familie, precum și de identificare a oportunităților de schimb de experiență cu alte comunități pe această temă;

j) sprijină conducerea serviciului public de asistență socială în activitatea de elaborare a strategiilor și planurilor de acțiune locale, corelate cu strategia județeană.

Articolul 12

(1) În subordinea consiliului local poate funcționa structura comunitară consultativă, creată în baza prevederilor art. 114 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, ca organ de specialitate al acestuia, fără personalitate juridică.

(2) Componența structurii comunitare consultative este stabilită prin hotărâre a consiliului local și este constituită din conducătorul serviciului public de asistență socială, un reprezentant al unei unități de învățământ, un medic de familie, un polițist de proximitate sau din poliția locală, un preot sau un reprezentant al unui cult religios recunoscut, un consilier local și, acolo unde există, un reprezentant al unei organizații neguvernamentale acreditate ca furnizor de servicii sociale care desfășoară activități în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului. Președintele structurii comunitare consultative este conducătorul serviciului public de asistență socială.

(3) Structura comunitară consultativă se întrunește în ședință ordinară, trimestrial, la convocarea conducătorului serviciului public de asistență socială, precum și în ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea conducătorului serviciului public de asistență socială, a primarului sau a oricărui membru.

(4) La ședințele structurii comunitare consultative pot participa, fără drept de vot, reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului, consilierii locali, profesioniști care prin activitatea lor intră în contact cu copiii, precum și alte persoane invitate de membrii structurii comunitare consultative.

(5) Structura comunitară consultativă îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) sprijină activitatea de elaborare, implementare și monitorizare a planurilor de servicii pentru copiii expuși riscului de separare de familie;

b) analizează și propune acordarea de beneficii sociale excepționale pentru familiile care se ocupă de creșterea și îngrijirea copiilor aflați în situație de risc de separare ca urmare a situației economice precare cu care familia se confruntă;

c) avizează planurile anuale de dezvoltare a serviciilor de prevenire;

d) sprijină și facilitează organizarea de grupuri de suport pentru părinți care se află în situațiile prevăzute la art. 5 ;

e) sprijină constituirea unor organisme de reprezentare a copiilor și tinerilor la nivel de comunitate;

f) sprijină organizarea de grupuri de lucru, mese rotunde pe tema prevenirii separării copilului de familie la care să participe reprezentanți ai serviciului public de asistență socială, ai unităților de învățământ, medici de familie, alți profesioniști relevanți, care să faciliteze schimbul de bune practici, precum și identificarea de soluții pentru copiii aflați în situație de risc de separare de familie;

g) sprijină realizarea de campanii de informare pe teme relevante pentru prevenirea separării copilului de familie;

h) întocmește un raport anual de activitate, pe care îl înaintează consiliului local, cu privire la situația copiilor din unitatea administrativ-teritorială.

(6) Structura comunitară consultativă îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege sau prin hotărâre a consiliului local.

Articolul 13

(1) Lucrările de secretariat ale structurii comunitare consultative sunt asigurate de serviciul public de asistență socială.

(2) Președintele și membrii structurii comunitare consultative, constituită conform prevederilor art. 114 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 1% din indemnizația primarului.

(3) Indemnizația se suportă din bugetul local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație și cu încadrarea în limita maximă a cheltuielilor de personal, stabilită prin lege.

Articolul 14

(1) Serviciul public de asistență socială de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familie potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 272/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Activitatea de prevenire a separării de familie este realizată de serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului prin:

a) identificarea și înregistrarea în Observatorul național al copilului a tuturor copiilor aflați în risc de separare de familie și a familiilor cu copii aflate în situații de vulnerabilitate;

b) asigurarea consilierii și informării familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;

c) sprijinirea familiilor aflate în situații de vulnerabilitate, în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la creșterea, îngrijirea și educarea copilului prin activitatea de prevenire a separării copilului de familie;

d) asigurarea accesului copiilor la serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie;

e) referirea copilului aflat în situație de risc și a familiei acestuia către servicii educaționale, de sănătate, de ocupare a forței de muncă sau de locuire, după caz;

f) implicarea comunității în activitatea de prevenire a separării copilului de familie, prin structura comunitară consultativă;

g) monitorizarea planurilor de servicii și efectuarea demersurilor necesare, inclusiv a vizitelor la domiciliu;

h) reevaluarea anuală sau ori de câte ori este cazul a planurilor de servicii;

i) înființarea de centre de zi destinate prevenirii separării copilului de familie.

(3) În vederea realizării activității de prevenire a separării copilului de familie, serviciile publice de asistență socială au obligația de a realiza anual un plan de dezvoltare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familie, pe care îl supun aprobării consiliului local, după avizarea acestuia de către structura comunitară consultativă.

(4) Modelul-cadru al planurilor de dezvoltare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de familie se aprobă, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 15

(1) În activitatea de prevenire a separării copilului de familie este obligatorie aplicarea metodei managementului de caz ca metodă de lucru ce include un mecanism de coordonare a specialiștilor din diferite domenii pentru realizarea planului de servicii și pentru monitorizarea aplicării acestuia.

(2) Coordonarea managementului de caz este asigurată de asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială, care în funcție de nevoile copilului și ale familiei acestuia contactează și colaborează cu consilierul școlar sau, după caz, cu mediatorul școlar, cu asistentul medical comunitar și, după caz, cu orice alt specialist care poate contribui la soluționarea nevoilor identificate din domeniul ocupării forței de muncă, ale persoanelor adulte cu dizabilități și ale victimelor violenței domestice.

(3) În unitățile administrativ-teritoriale în care există înființate servicii comunitare integrate este obligatorie aplicarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale și combaterii sărăciei, aprobat prin Ordinul ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului sănătății și al ministrului educației naționale nr. 393/630/4.236/2017 .