(1) Operatorii sau proprietarii, după caz, au obligația de a elabora planuri interne de intervenție în caz de urgență, care se transmit în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. g) și se actualizează la solicitarea autorității competente. Planurile se pregătesc în conformitate cu art. 27 , ținând seama de evaluarea riscului de accident major efectuată pe parcursul pregătirii celui mai recent raport privind pericolele majore. Planul intern de intervenție în caz de urgență include o analiză a eficienței intervenției în cazul unei scurgeri de țiței. Analiza este fundamentată pe baza celui mai rău scenariu de deversare accidentală de țiței.
(1¹) Cantitatea maximă de țiței ce se poate deversa în mare accidental, calculată/estimată conform celui mai rău scenariu, se consideră astfel:
a) în cazul unei instalații de producție, cantitatea maximă ce se poate deversa în mare accidental se calculează ca suma între:
(i) capacitatea maximă a tancurilor de depozitare a țițeiului și a liniilor de flux de pe instalație; volumele liniilor de flux pot fi estimate;
(ii) volumul de țiței calculat a se scurge din orice conductă conectată la instalație, luând în considerare timpul de închidere, efectul presiunii hidrostatice, gravitației, forțele de frecare de pereții conductei și alți factori; și
(iii) volumul zilnic de producție țiței asociat unei manifestări eruptive necontrolate la sonda cu cea mai mare capacitate de pe instalație; pentru determinarea ratei zilnice de deversare, operatorul trebuie să ia în considerare caracteristicile rezervorului, mărimea tubingului de producție și datele istorice privind presiunile și producția rezervorului/zăcământului; scenariul trebuie să evidențieze modalitățile de intervenție în condițiile în care sonda erupe necontrolat timp de 30 de zile;
b) în cazul operațiunilor de săpare a sondelor de explorare sau de dezvoltare, dimensiunea celui mai rău caz de deversare accidentală de țiței o reprezintă volumul zilnic potențial a se deversa în mare ca urmare a unei manifestări eruptive necontrolate; pentru determinarea ratei zilnice de deversare trebuie luate în considerare caracteristicile cunoscute ale rezervorului (zăcământului); dacă aceste caracteristici sunt necunoscute, se vor lua în considerare caracteristicile oricărui rezervor (zăcământ) similar din zonă, cu explicația de rigoare pentru alegerea lui; scenariul trebuie să evidențieze metodele și măsurile de intervenție în cazul unei erupții necontrolate din sondă pe durata a 30 de zile.
(2) În situația efectuării de operațiuni la sondă pe o instalație mobilă neproductivă, planul intern de intervenție în caz de urgență pentru instalație ține seama de evaluarea riscului, efectuată pe parcursul pregătirii notificării privind operațiunile la sondă care se transmite autorității competente.
(3) În situația modificării planului intern de intervenție în caz de urgență, din cauza caracteristicilor speciale legate de natura sau locul în care se află sonda, operatorul sondei transmite autorității competente planul intern de intervenție în caz de urgență modificat sau o descriere adecvată a acestuia, pentru a completa notificarea relevantă privind operațiunile la sondă.
(4) În situația în care se efectuează operațiuni combinate la o instalație neproductivă, planul intern de intervenție în caz de urgență este modificat pentru a acoperi operațiunile combinate și este transmis autorității competente pentru a completa notificarea relevantă privind operațiunile combinate.
(5) Planul de urgență pentru prevenire și intervenție în caz de poluare marină cu hidrocarburi și alte substanțe dăunătoare al instalației petroliere de producție/neproductivă, întocmit conform cerințelor art. 5 din Planul național de pregătire , răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi și alte substanțe dăunătoare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.593/2002 , cu modificările ulterioare, este parte integrantă a planului intern de intervenție în caz de urgență.