(1) În vederea reducerii utilizării biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi pentru încălzire în gospodării individuale și în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu autoritățile administrației publice centrale, instituie și derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, în conformitate cu prevederile prezentului articol.

(2) Programele prevăzute la alin. (1) asigură înlocuirea parțială și progresivă, până la data de 31 decembrie 2040, a unităților individuale de încălzire și a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi, sunt mai vechi de 10 ani și/sau au un randament mai mic de 65%, determinate în conformitate cu cerințele tehnice din Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid.

(3) Unitățile de încălzire prevăzute la alin. (2) se înlocuiesc, cu prioritate, prin utilizarea uneia sau mai multora dintre soluțiile energetice prevăzute la alin. (4) . Înlocuirea unităților de încălzire cu unități de încălzire care utilizează biomasă forestieră este permisă numai în situația în care autoritatea administrației publice locale stabilește, pe baza criteriilor prevăzute în cadrul metodologic aprobat potrivit art. 10 alin. (1) , că niciuna dintre soluțiile prevăzute la alin. (4) nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau justificată din punct de vedere economic pentru amplasamentul respectiv și numai dacă aparatul respectă cerințele în materie de proiectare ecologică prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 și utilizează exclusiv biomasă forestieră sustenabilă, astfel cum este definită la art. 2 lit. b) .

(4) Măsurile prevăzute la alin. (2) și (3) includ cel puțin una dintre următoarele soluții energetice:

a) surse geotermale;

b) pompe de căldură;

c) colectoare solare;

d) sisteme de cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile de energie, excluzând tehnologiile care utilizează biomasă forestieră;

e) sisteme fotovoltaice, cu sisteme de stocare în scop exclusiv pentru alimentarea directă a pompelor de căldură;

f) valorificarea căldurii reziduale;

g) alte tehnologii care contribuie în mod direct la reducerea utilizării biomasei forestiere și/sau a combustibililor fosili solizi în sectorul de încălzire și răcire, inclusiv unități de încălzire de înaltă eficiență care utilizează biomasă forestieră sustenabilă provenită din subproduse și reziduuri rezultate din gestionarea și exploatarea fondului forestier, cu respectarea criteriilor de sustenabilitate și a principiului utilizării în cascadă a biomasei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 , aprobată prin Legea nr. 110/2026 ;

h) sisteme de stocare a energiei termice.

(5) Programele prevăzute la alin. (1) asigură înlocuirea progresivă a unităților individuale de încălzire și a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică prevăzute la alin. (2) , astfel încât să fie atinse următoarele obiective cumulative:

a) cel puțin 50.000 de unități până la 31 decembrie 2030;

b) cel puțin 100.000 de unități până la 31 decembrie 2035;

c) cel puțin 250.000 de unități până la 31 decembrie 2040.

(6) Participarea la programele de sprijin prevăzute la alin. (1) este voluntară. Înlocuirea unităților de încălzire se realizează exclusiv la cererea deținătorilor acestora.

(7) Pentru a institui programele de sprijin prevăzute la alin. (1) , autoritățile administrației publice centrale, împreună cu cele locale, demonstrează contribuția la atingerea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire și răcire de: 35,9% în anul 2027, 37,1% în anul 2028, 38,6% în anul 2029 și 41,4% în anul 2030.

(8) Autoritățile administrației publice locale raportează anual Ministerului Energiei și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, până la data de 31 martie, stadiul implementării programelor de sprijin prevăzute la alin. (1) , măsurile adoptate în cadrul acestora, precum și calendarul detaliat de implementare. Prima raportare se realizează în anul 2027, în conformitate cu modelul de raportare privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, prevăzut în anexa nr. 2 .

(9) Ministerul Energiei centralizează măsurile raportate potrivit dispozițiilor alin. (8) și elaborează un raport anual privind progresul în diversificarea mixului energetic în sectorul de încălzire și răcire, pe care îl publică pe pagina de internet proprie până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

(10) În cazul în care progresul înregistrat în diversificarea mixului energetic în sectorul de încălzire și răcire înregistrează un decalaj față de traiectoria indicativă stabilită prin Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice, autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația de a pune în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data publicării raportului prevăzut la alin. (9) de către Ministerul Energiei.

(11) În cazul în care, la expirarea termenului prevăzut la alin. (10) , persistă un decalaj față de traiectoria indicativă prevăzută la alin. (7) , autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația ca, în termen de 30 de zile de la primirea notificării transmise de Ministerul Energiei, să transmită acestuia un plan de acțiune corectiv, care trebuie să conțină cel puțin următoarele:

a) identificarea cauzelor întârzierii sau neîndeplinirii;

b) termene concrete pentru adoptarea și implementarea măsurilor suplimentare în vederea acoperirii decalajului;

c) indicarea responsabilului/responsabililor din cadrul autorității care coordonează aplicarea măsurilor.

(12) Programele de sprijin prevăzute la alin. (1) se finanțează din fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, bugetul de stat, cu încadrarea în limitele bugetare aprobate, inclusiv prin Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu și alte programe sau instrumente financiare ale Uniunii Europene ori naționale destinate promovării eficienței energetice, utilizării surselor regenerabile de energie și decarbonizării sectorului de încălzire și răcire.

(13) Prevederile prezentului articol nu instituie obligația generală de înlocuire a unităților de încălzire existente și nu interzic utilizarea acestora, inclusiv a unităților care utilizează biomasă forestieră, cu respectarea cerințelor aplicabile privind utilizarea sustenabilă a resurselor.

(14) Datele și informațiile care fac obiectul raportărilor prevăzute de prezenta lege se transmit, pe cât posibil, prin utilizarea mecanismelor și platformelor de raportare existente, evitându-se dublarea obligațiilor administrative.