Legea 182/2002 · 15 articole
Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigura acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de protecție a informațiilor.
(1) Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.
Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:
a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.
Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
b) să identifice împrejurările, precum și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol securitatea informațiilor clasificate;
c) să garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit legii, să le cunoască;
d) să asigure protecția fizica a informațiilor, precum și a personalului necesar protecției informațiilor clasificate.
(1) Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate sunt obligatorii și se stabilesc de către Serviciul Român de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate.
(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul național, precum și cu criteriile și recomandările NATO.
(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații.
(2) Pentru candidații la funcții publice ce implica lucrul cu asemenea informații, precum și competenta de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în acele funcții și se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorității Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalențelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.
(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e) , este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:
a) Președintele României;
b) prim-ministru;
c) miniștri;
d) deputați;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în concordanță cu atribuțiile specifice, sunt îndreptățiți să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3) , respectiv la art. 28 , în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoștință de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3) .
(5) Pentru judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabilește prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale de protecție.
Protecția informațiilor clasificate vizează:
a) protecția juridică;
b) protecția prin măsuri procedurale;
c) protecția fizica;
d) protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;
e) protecția surselor generatoare de informații.
(1) Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizațiilor acordate personalului, sub semnătura.
(2) Fiecare autorizație se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă standardelor aplicabile funcției pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizației este obligatorie și constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că menținerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.
Accesul în clădirile și infrastructurile informatice în care se desfășoară activități cu informații clasificate ori sunt păstrate sau stocate informații cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.
Standardele de protecție a informațiilor clasificate, încredințate persoanelor ori organizațiilor din afară structurilor guvernamentale, vor fi necondiționat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate este obligatorie.
Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere în circulație;
b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanta și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;
d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea tarii;
e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt: – strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale; – strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securității naționale; – secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securității naționale;
g) protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale în vigoare, care reglementează protejarea informațiilor clasificate;
h) protecție prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenții și deținătorii de informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării protecției informațiilor;
i) protecție fizica - ansamblul activităților de paza, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive de control fizic și prin mijloace tehnice, a informațiilor clasificate;
j) protecția personalului - ansamblul verificărilor și măsurilor destinate persoanelor cu atribuții de serviciu în legătura cu informațiile clasificate, spre a preveni și înlătura riscurile de securitate pentru protecția informațiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.
l) produse geospațiale - produsele analogice sau digitale obținute prin prelucrarea informațiilor geospațiale, de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale și tematice, hărți topografice, cadastrale și tematice și/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini ortorectificate, ortofotoplanuri și ortofotohărți;
m) înregistrare aerofotogrammetrică - înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori aeropurtați activi și/sau pasivi în spectrul electromagnetic;
n) senzori aeropurtați de orice tip - echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă aeropurtată ce detectează, indică și/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de diverse obiecte.