LexistoriaDreptul la drept.

Informații secrete de stat

Azi

Legea 182/2002 · 15 articole

Articolul 16

Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intra în posesia acestora.

Articolul 17

În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă la:

a) sistemul de apărare a tarii și elementele de baza ale acestuia, operațiile militare, tehnologiile de fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului național de apărare;

b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;

c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente, precum și activitățile în legătura cu realizarea și folosirea acestora;

d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor, sectoarelor și la rețelele de calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de comunicații și la rețelele de calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii și siguranța națională;

g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și sursele de informații specifice, folosite de autoritățile publice care desfășoară activitate de informații;

h) produsele geospațiale, cu excepția înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale;

h¹) înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați de orice tip care operează în spectrul electromagnetic, cu rezoluția spațială mai mică de 15 cm, și înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați activi de tip digital care conțin mai mult de 9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale;

i) studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare, prețioase, disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenta Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;

j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa și alți agenți necesari funcționarii obiectivelor clasificate secrete de stat;

k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României;

l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum și programele pentru protecția și securitatea materialelor și a instalațiilor nucleare;

m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naționale a României și elementele de siguranța ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur și a obligațiunilor de stat;

n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicității, precum și informațiile altor state sau organizații internaționale, față de care, prin tratate ori înțelegeri internaționale, statul român și-a asumat obligația de protecție.

Articolul 18

(1) Informațiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcție de importanta valorilor protejate.

(2) Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:

a) strict secret de importanta deosebita;

b) strict secret;

c) secret.

Articolul 19

Sunt împuterniciți să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării lor:

a) pentru informațiile strict secrete de importanta deosebita:

1. Președintele României;

2. președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;

3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Băncii Naționale a României;

7. directorii serviciilor naționale de informații;

8. directorul Serviciului de Protecție și Paza;

9. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale;

10. secretarul general al Senatului și secretarul general al Camerei Deputaților;

11. președintele Institutului Național de Statistica;

12. directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;

13. alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru;

b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) , precum și funcționarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;

c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) și b) , precum și funcționarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.

Articolul 20

Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.

Articolul 21

(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

(2) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor și a informațiilor din aceasta categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menționate la art. 10 .

Articolul 22

(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.

(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunica Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.

Articolul 23

(1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poarta răspunderea elaborării și aplicării măsurilor procedurale de protecție fizica și protecție a personalului care are acces la informațiile din aceasta categorie.

(2) Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate.

Articolul 24

(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum și mențiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.

(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare, inscripționările și mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare, cerințele de evidenta a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație.

(3) Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f) , precum și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea națională.

(7) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corecta și uniforma a informațiilor secrete de stat, în stricta conformitate cu legea.

(8) Ghidul se aproba personal și în scris de funcționarul superior autorizat să clasifice informațiile secrete de stat.

(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul original.

(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective.

Articolul 25

(1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.

(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de Telecomunicații Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii.

(3) Coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Națională a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.

(4) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informații asigura acestor instituții asistență de specialitate.

(5) Protecția informațiilor nedestinate publicității, transmise României de alte state sau de organizații internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează în condițiile stabilite prin tratatele internaționale sau înțelegerile la care România este parte.

Articolul 26

(1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în condițiile prezentei legi.

(2) Coordonarea și controlul măsurilor referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind activitatea specifica a atașaților militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României și a reprezentanților militari pe lângă organismele internaționale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 27

Autoritatea Națională de Securitate exercita atribuții de reglementare, autorizare și control privind protecția informațiilor clasificate NATO, în condițiile stabilite prin lege.

Articolul 28

(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

(2) Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f) , în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3) , notifica Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat eliberarea autorizației de acces.

(3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Națională de Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituțiile abilitate.

(4) Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi reluate oricând.

(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicția de acces la informații secrete de stat.

Articolul 29

Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum și persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.

Articolul 30

Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia altui stat, precum și al persoanelor apatride la informațiile secrete de stat și în locurile în care se desfășoară activități și se expun obiecte sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai în situațiile și în condițiile stabilite prin tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.