(1) Hotărârea prin care s-a soluționat cererea de încuviințare a executării poate fi atacată cu recurs în termen de o luna de la comunicarea acesteia părții împotriva căreia se cere executarea, dacă aceasta își are domiciliul sau sediul în România; în cazul în care partea nu își are domiciliul sau sediul în România, termenul de introducere a recursului este de doua luni de la data comunicării către partea împotriva căreia se cere executarea sau la domiciliul acesteia.
(2) Dispozițiile art. 29 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător.