(1) Strategia de investire a resurselor Fondului de garantare, inclusiv stabilirea instrumentelor financiare prevăzute la alin. (2) și a emitenților acestora, are în vedere minimizarea riscurilor și asigurarea eficienței și a lichidității plasamentelor respective. Expunerea Fondului de garantare, atât pe fiecare dintre instrumentele financiare, cât și pentru fiecare emitent, se stabilește anual, în cadrul strategiei de investire a resurselor Fondului de garantare, elaborate de către Consiliul de administrație al Fondului de garantare și aprobate de către Consiliul A.S.F..
(2) Resursele financiare prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) , c) , e) , f) și i) , aflate la dispoziția Fondului de garantare, pot fi investite de Fondul de garantare în:
a) instrumente ale pieței monetare, inclusiv conturi și depozite în lei la o instituție de credit persoană juridică română sau o sucursală a unei instituții de credit străine autorizate să funcționeze pe teritoriul României, care nu se află în procedură de supraveghere specială ori administrare specială;
b) titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice, de state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European;
c) alte instrumente financiare aprobate de A.S.F., cu grad scăzut de risc.