Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor

(1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței și egalității.

(2) Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și de procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii.

(3) Poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

(1) Data și locul concursului de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1) , calendarul de desfășurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(2) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la art. 2 alin. (1) , candidatul plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.

(3) Numărul locurilor scoase la concurs se stabilește în funcție de numărul de posturi de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate.

(4) Datele prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(5) Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs și cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoștința publică și printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.

(6) Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și instituțiilor coordonate sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiției și instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 2 , se publică odată cu anunțul referitor la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător și în cazul admiterii pe aceste posturi.

(7) În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru posturile de auditori de justiție, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fără a se indica instituția în cadrul căreia este postul vacant, putându-se formula o singură opțiune.

(1) Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1) , Consiliul Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor; comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, iar comisia de corectare corectează și notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și a celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.

(3) Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum și subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie.

(4) Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din:

(5) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților.

(6) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.

(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt conduse de câte un președinte. Numărul membrilor comisiilor se stabilește prin hotărârea de numire a acestora, în funcție de numărul candidaților.

(2) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de interviu, precum și ai comisiei de soluționare a contestațiilor sunt numiți, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și a Consiliului Superior al Magistraturii și care au urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare. Membrii comisiilor trebuie să fie specializați în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.

(3) În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective.

(4) Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) și (3) se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.

(1) Soluționarea contestațiilor la barem și la probele de concurs se realizează de comisia de soluționare a contestațiilor, prin subcomisiile corespunzătoare.

(2) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.

(3) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru proba interviului au componența prevăzută la art. 15 alin. (1) .

(1) După înscriere, toți candidații sunt verificați sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a) , b) și d) , precum și a condiției de a fi apt din punct de vedere medical și a celei privind lipsa antecedentelor penale și a cazierului fiscal. Condiția de a fi apt din punct de vedere medical se dovedește prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical elaborat de o comisie constituită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

(2) Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de organizare a concursului.

(3) Rezultatele verificării se afișează la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(4) Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(5) Contestațiile se depun la tribunale și parchetele de pe lângă acestea care le înaintează, de îndată, comisiei de organizare a concursului.

(6) Contestațiile se soluționează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Listele finale ale candidaților, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7) se afișează la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(1) Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.

(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2) , respectiv testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice și proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice.

(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de locuri de auditori de justiție, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși pentru susținerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) .

(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, fiecare răspuns corect primește 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.

(4) Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

(1) Baremul de evaluare și notare la proba prevăzută la art. 10 se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afișarea baremului la centrele de concurs, candidații pot face contestații la acesta, care se transmit, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(2) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

(3) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.

(4) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (3) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se desfășoară în același timp cu concursul de admitere în magistratură și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte și în privința concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile alin. (2)-(4) .

(6) În cazul admiterii contestației la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancționarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestațiilor, în măsura în care se reține reaua-credință sau grava neglijență a acestora.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancționate cu reducerea sau neplata drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă și participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(8) Sancțiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcție de circumstanțele concrete și proporțional cu consecințele produse.

(1) Rezultatele testului-grilă se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Candidații pot contesta punctajul obținut la proba testului-grilă. Contestația se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) .

(4) Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.

(2) Dispozițiile art. 10 alin. (3) , art. 11 și art. 12 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare lucrare se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.

(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 12 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.

(6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4) .

(1) Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, curților de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum și calificativul „admis“ sau „respins“.

(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea testării psihologice aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, odată cu anunțul privind organizarea concursului.

(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(4) Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestații, care se transmit prin fax sau e-mail Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnați în mod similar celui prevăzut la alin. (1) , alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu.

(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se publică în condițiile alin. (3) .

(1) Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situația în care activează mai multe subcomisii, componența nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorți, în ziua desfășurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispozițiile art. 6 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea interviului se elaborează de Institutul Național al Magistraturii și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, odată cu anunțul privind organizarea concursului.

(3) Interviul constă în:

(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaților.

(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:

(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) , pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică în condițiile alin. (2) imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a) , punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.

(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(8) Nota obținută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.

(9) În funcție de punctajul obținut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „admis“ sau „respins“. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut nota minimă 7.

(10) Rezultatele de la proba interviului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.

(12) Candidații pot contesta nota acordată la proba interviului, dispozițiile art. 12 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7) , se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii și se transmit în vederea afișării la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Clasificarea candidaților urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, în funcție de opțiunea candidatului formulată potrivit art. 3 alin. (7) . Candidații admiși care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților sunt convocați de comisia de organizare pentru a-și exprima opțiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 3 alin. (6) . Candidații nu pot reveni asupra opțiunii formulate.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiție scoase la concurs, astfel încât să fie declarați admiși toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.

(4) În cazul candidaților care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților menționate la art. 3 alin. (6) , departajarea candidaților cu note egale se face în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obținută la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. b) , vechimea mai mare în specialitate juridică, deținerea titlului științific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.

(5) În situația în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților nu sunt candidați admiși sau nu au fost formulate opțiuni pentru aceste posturi, candidații care sunt admiși în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) și art. 13 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4) . Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(1) După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. c) .

(2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

(3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații.

(4) Nu se bucură de o bună reputație persoana care a fost sancționată contravențional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcția de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice acestor funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5) . Sancțiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.

(5) La stabilirea bunei reputații se au în vedere următoarele criterii:

(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privința unuia sau mai multor candidați, neîndeplinirea condiției bunei reputații cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiția respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză și aplicarea criteriilor prevăzute de lege situației de fapt reținute.

(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 18 alin. (1) și validează rezultatele concursului. Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.

(2) Pentru locurile de auditor de justiție și posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidații admiși în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) și art. 13 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4) . La note egale, dispozițiile art. 17 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.

(4) Listele definitive ale candidaților declarați admiși se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii și la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(1) Cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție.

(2) Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori.

(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul locurilor, pentru funcția de judecător sau procuror.

(1) În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asistă la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate.

(2) Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție admiși la institut în anii 2021 și 2022 susțin un test psihologic și examenul de absolvire care constă în probe teoretice și practice, cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, prin care se verifică însușirea cunoștințelor necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror.

(2) Testul psihologic se susține în fața unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt“ sau „inapt“. Psihologii sunt numiți prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și pot fi desemnați din rândul specialiștilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și, dacă este cazul, din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestați în condițiile legii.

(3) Împotriva calificativului „inapt“ candidatul poate face contestație, ce va fi soluționată de o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnați potrivit alin. (2) , cu o altă componență decât comisia anterioară. Rezultatul în urma soluționării contestației este definitiv.

(4) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice, care se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii.

(5) Pot susține examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii doar auditorii de justiție care au obținut calificativul „apt“ potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obținut calificativul „inapt“ nu sunt obligați la restituirea bursei și a cheltuielilor de școlarizare.

(6) Examenul de absolvire constă în susținerea unei probe scrise, distincte pentru grupele de judecători, respectiv procurori, constând în redactarea de lucrări scrise, la:

(7) Data examenului se propune de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare inițială. Calendarul de desfășurare, tematica și bibliografia examenului se propun de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.

(8) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Consiliul Superior al Magistraturii numește comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, precum și comisia de soluționare a contestațiilor, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.

(2) Dispozițiile art. 4 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.

(2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea și desfășurarea examenului și este alcătuită dintrun președinte, vicepreședinte și membri.

(1) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători și formatori ai Institutului Național al Magistraturii, specializați în disciplinele de examen. Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori și formatori ai Institutului Național al Magistraturii, specializați în disciplinele de examen. Dispozițiile art. 6 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(2) Membrii comisiilor sunt numiți, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și au urmat cursurile acestuia privind metodele și tehnicile de evaluare.

(1) Pe durata desfășurării probelor este permisă consultarea legislației indicate în bibliografie, cu excepția celei comentate și adnotate.

(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toți candidații.

(1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează baremele și ghidurile de corectare, elaborează subiectele de examen, iar comisia de corectare evaluează și notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare și notare și ghidurilor de corectare.

(2) Baremele de evaluare și notare se afișează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.

(3) În termen de 24 de ore de la afișare, candidații pot face contestații la barem, care se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.

(4) Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii.

(5) Fiecare lucrare scrisă se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.

(6) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obținute la fiecare dintre lucrările scrise.

(1) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a institutului.

(2) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afișare.

(3) Comisia de soluționare a contestațiilor reevaluează lucrările ale căror note inițiale au fost contestate și acordă note conform baremelor definitive de evaluare și notare și ghidurilor de corectare.

(4) Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(5) Rezultatele finale ale examenului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a institutului.

(6) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii candidatul trebuie să obțină media generală de minimum 7 și cel puțin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise.

(7) Absolvenților Institutului Național al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea institutului, promoția și media generală obținută.

(1) În cazul în care un auditor de justiție nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentei legi.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) , precum și în cazul în care auditorul de justiție nu a susținut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.

(3) Absența nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situație este obligată să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare.

(1) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care se bucură de bună reputație sunt numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcțiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcție de opțiunea exprimată, cu luarea în considerare și a opțiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obținută prin însumarea celor trei medii de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidații care au obținut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Național al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, vechimea mai mare în funcțiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face de către Institutul Național al Magistraturii, prevederile art. 18 aplicându-se în mod corespunzător.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției de bună reputație. Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputație nu pot fi numiți ca judecători sau procurori stagiari, fiind obligați să restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare.