(1) Până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, la nivelul agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, pe baza datelor înregistrate în Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială, se finalizează verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru acordarea suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutoarele pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c) , se calculează cuantumul aferent ajutorului acordat în funcție de sistemul de încălzire utilizat și se emit deciziile directorului executiv de acordare sau de respingere a dreptului.
(2) Prin decizia directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială de aprobare a dreptului care privește suplimentul pentru locuire, cuantumul acestuia se stabilește în fiecare an, pentru toată perioada sezonului rece respectiv.
(3) Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, situația centralizatoare privind deciziile directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, care conține datele de identificare ale titularilor venitului minim de incluziune, cuantumul ajutorului și numărul deciziei emise se transmit în format electronic furnizorilor de energie termică, de gaze naturale sau de energie electrică, după caz.
(4) Modelul situației centralizatoare prevăzute la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(5) În termen de maximum 5 zile de la emitere, dispoziția primarului de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, precum și decizia directorului executiv privind aprobarea sau respingerea dreptului la venit minim de incluziune se comunică titularului dreptului și, după caz, titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinței.