(1) Măsurile și sancțiunile dispuse potrivit prevederilor prezentei legi trebuie să fie eficiente, proporționale cu faptele și deficiențele constatate și de natură a avea un efect de descurajare.

(2) Potrivit prevederilor alin. (1) , la stabilirea măsurii și/sau sancțiunii, precum și, după caz, a cuantumului sancțiunii pecuniare, autoritatea competentă are în vedere toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:

a) gravitatea și durata faptei;

b) forma de vinovăție a persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare;

c) soliditatea financiară a persoanei responsabile de încălcare, prin luarea în considerare a unor factori precum cifra de afaceri totală a persoanei juridice sau venitul anual al persoanei fizice;

d) valoarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de către persoana responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate;

e) cooperarea persoanei fizice sau juridice responsabile cu autoritatea competentă;

f) încălcările săvârșite anterior de persoana responsabilă;

g) măsurile luate de către persoana responsabilă pentru a împiedica repetarea faptelor;

h) orice consecințe potențial sistemice ale faptei săvârșite.