(1) Activitatea de supraveghere a instituțiilor emitente de monedă electronică de către Banca Națională a României, în vederea verificării respectării cerințelor impuse prin prezentul capitol și reglementările emise în aplicarea acestuia, trebuie să fie proporțională, adecvată și adaptată riscurilor la care sunt expuse instituțiile emitente de monedă electronică.
(2) Verificările la sediul entităților prevăzute la alin. (3) lit. b) se efectuează de către personalul Băncii Naționale a României împuternicit în acest sens sau de către auditori financiari sau experți numiți de Banca Națională a României.
(3) Pentru exercitarea funcției de supraveghere, Banca Națională a României este abilitată:
a) să solicite instituției emitente de monedă electronică să furnizeze orice informație necesară pentru verificarea respectării cerințelor impuse prin prezentul capitol și reglementările emise în aplicarea acestuia, specificând termenul în care trebuie furnizate și, după caz, scopul solicitării;
b) să efectueze verificări la sediul instituției emitente de monedă electronică, persoană juridică română, al sucursalelor acesteia și al oricărui agent al său sau al oricărei entități către care aceasta a externalizat activități, inclusiv distribuitori;
c) să emită recomandări, instrucțiuni și să dispună măsuri;
d) să suspende sau să retragă autorizația.
(4) Instituțiile emitente de monedă electronică vor permite personalului împuternicit al Băncii Naționale a României și auditorilor financiari sau experților numiți de Banca Națională a României să le examineze evidențele, conturile și operațiunile, furnizând în acest scop toate documentele și informațiile cu privire la administrarea, controlul intern și operațiunile instituțiilor emitente de monedă electronică, astfel cum vor fi solicitate de către aceștia.
(5) Instituțiile emitente de monedă electronică sunt obligate să transmită Băncii Naționale a României orice informații solicitate de aceasta în scopul realizării supravegherii.