(1) Ordinea de precădere se stabilește după cum autoritățile sau instituțiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau numite de o altă autoritate sau instituție publică. Președintele României este primul în ordinea de precădere.
(2) Pentru autoritățile sau instituțiile publice aflate în relații funcționale, ordinea de precădere se stabilește în raport cu natura relațiilor funcționale dintre acestea: autorități aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei alte instituții sau autorități publice.
(3) În cazul în care ordinea de precădere nu poate fi stabilită pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) și (2) , în stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducătorului autorității sau instituției publice și, în subsidiar, criteriul alfabetic aplicat la denumirea autorităților și instituțiilor publice.