(1) Ajustarea reflectă posibila compensare a pierderilor neprevăzute prin diminuarea simultană a rezervelor tehnice, a impozitelor amânate sau a amândurora, ținându-se seama de efectul de minimizare a riscurilor asociat beneficiilor discreționare viitoare incluse în contractele de asigurare, dacă societățile pot demonstra că diminuarea respectivă acoperă pierderile neprevăzute; efectul de minimizare a riscurilor asociate beneficiilor discreționare viitoare nu depășește suma rezervelor tehnice și a impozitelor amânate aferente respectivelor beneficii.
(2) În sensul alin. (1) , valoarea beneficiilor discreționare viitoare, în circumstanțe nefavorabile, se compară cu valoarea acelorași beneficii conform ipotezelor pe baza cărora se calculează cea mai bună estimare.