Sistemul de guvernanță

Azi

Legea 237/2015 · 8 articole

Articolul 26 — Sistemul de guvernanță

(1) În vederea administrării corecte și prudente a activității, societățile instituie și aplică un sistem de guvernanță funcțional și eficient, astfel încât:

a) să fie stabilit în conformitate cu principiul proporționalității;

b) să reprezinte o structură organizatorică transparentă adecvată, în care responsabilitățile sunt alocate în mod clar;

c) să fie bazat pe proceduri interne pentru transmiterea eficientă a tuturor informațiilor;

d) să fie supus cu regularitate controlului intern;

e) să fie stabilit în conformitate cu prezenta secțiune;

f) să fie bazat pe funcții critice, cel puțin pe funcțiile actuarială, de management al riscului, de conformitate și de audit intern, considerate funcții-cheie.

(2) Societățile elaborează și aplică politici scrise privind:

a) managementul riscului, inclusiv pentru criteriile de aplicare a primei de volatilitate în cazul în care solicită aprobarea A.S.F. conform prevederilor art. 166 alin. (1) lit. i) ;

b) controlul intern;

c) auditul intern;

d) externalizarea, în cazul în care este relevant;

e) alte politici scrise privind buna desfășurare a activității.

(3) Politicile scrise menționate la alin. (2) sunt revizuite cel puțin anual, adaptate în funcție de modificările semnificative survenite în sistemul de guvernanță și sunt supuse aprobării conducerii.

(4) Societățile adoptă măsurile necesare pentru asigurarea continuității activității, astfel:

a) elaborează planuri pentru situații de urgență;

b) utilizează sisteme, resurse și proceduri adecvate și proporționale;

b¹) instituie și administrează sisteme și rețele informatice în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2022/2.554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1.011;

c) identifică riscurile emergente care le pot afecta stabilitatea financiară;

d) optimizează și consolidează sistemul de guvernanță, pentru a asigura respectarea în permanență a cerințelor prezentei secțiuni.

(5) Societățile transmit A.S.F. informațiile prevăzute la alin. (1)-(4) , pentru ca aceasta să poată evalua sistemul de guvernanță și să poată verifica în ce măsură sunt respectate cerințele menționate în prezenta secțiune.

(6) A.S.F. poate emite recomandări cu privire la modul de respectare a cerințelor prevăzute în prezenta secțiune și la modul de aplicare a politicilor scrise adoptate.

(7) Refuzul de a aplica recomandările prevăzute la alin. (6) este documentat și transmis A.S.F. până la data prevăzută în recomandările respective.

Articolul 27 — Cerințele de competență profesională și probitate morală

(1) Societăților le revine obligația de a se asigura că persoanele care conduc efectiv societatea, cele care dețin funcții-cheie sau alte funcții critice îndeplinesc în permanență următoarele cerințe referitoare la:

a) competența profesională: pregătirea, calificările și experiența să fie compatibile cu administrarea corectă și prudentă a societății;

b) probitatea morală: bună reputație și integritate morală.

(2) Societățile solicită A.S.F. aprobarea persoanelor care fac parte din conducere.

(3) Societățile notifică A.S.F. despre schimbarea persoanelor prevăzute la alin. (1) și transmit informațiile pe baza cărora sunt evaluate persoanele nou-desemnate, privind îndeplinirea cerințelor de competență profesională și probitate morală.

(4) Societățile notifică A.S.F. în cazul în care înlocuirea uneia dintre persoanele menționate la alin. (1) este efectuată deoarece persoana nu mai îndeplinește cerințele de competență profesională și probitate morală.

(5) A.S.F. solicită persoanelor menționate la alin. (1) , cetățeni români, să facă dovada probității morale și a faptului că nu le este imputabil falimentul unor entități, prin prezentarea cazierului judiciar și a celui fiscal.

(6) În cazul cetățenilor rezidenți în celelalte state membre, dovada menționată la alin. (5) poate fi unul dintre următoarele documente:

a) extras din cazierul judiciar;

b) un document echivalent emis de către o autoritate judiciară sau administrativă competentă din statul membru sau din statul de proveniență a persoanei respective;

c) declarație sub jurământ sau declarație solemnă dată în fața unei autorități sau a unui notar, atestată printr-un certificat;

d) declarație sub jurământ sau declarație solemnă dată în fața unei asociații, unui organism profesional sau comercial din statul membru respectiv.

(7) Documentele menționate la alin. (6) sunt transmise A.S.F. în termen de 3 luni de la data eliberării acestora.

Articolul 28 — Managementul riscului

(1) Societățile instituie un sistem funcțional și eficient de management al riscului, ca instrument important în procesul decizional, astfel încât:

a) să cuprindă strategii, procese și proceduri de raportare;

b) să faciliteze permanent identificarea, evaluarea, monitorizarea, gestionarea și raportarea riscurilor cu care se confruntă societățile sau a riscurilor potențiale și a interdependențelor dintre acestea;

c) să fie integrat adecvat în structura organizatorică;

d) să prevadă standarde bine definite pentru persoanele care conduc efectiv activitatea, dețin funcții-cheie sau alte funcții critice.

(2) Sistemul de management al riscului are în vedere riscurile care urmează a fi incluse în calcularea SCR, riscurile incluse parțial sau excluse și acoperă următoarele activități:

a) subscrierea și calcularea rezervelor tehnice;

b) managementul active-obligații;

c) strategia investițională, în special în ceea ce privește instrumentele derivate și angajamentele similare;

d) managementul riscului de lichiditate și al celui de concentrare;

e) managementul riscului operațional;

f) reasigurarea și alte tehnici de minimizare a riscului.

(3) Societățile elaborează politici scrise care includ proceduri cu privire la managementul riscului tuturor activităților menționate la alin. (2) , iar pentru riscul de investiții demonstrează că respectă principiul "persoana prudentă" prevăzut la art. 97 .

(4) Societățile instituie funcția de management al riscului, structurată astfel încât să faciliteze implementarea funcțională și eficientă a sistemului de management al riscului.

(5) În cazul în care aplică prima de echilibrare menționată la art. 55 alin. (2)-(6) sau prima de volatilitate menționată la art. 55 alin. (8)-(16) , societățile stabilesc un plan de lichiditate care include proiecții ale fluxurilor de trezorerie de intrare și de ieșire legate de active și obligații, la care se aplică respectivele prime.

(6) În ceea ce privește managementul active-obligații, societățile evaluează periodic:

a) pentru extrapolarea structurii temporale a ratei dobânzilor fără risc prevăzute la art. 55 alin. (1) , senzitivitatea rezervelor tehnice și a fondurilor proprii eligibile la ipotezele care stau la baza acesteia;

b) în cazul în care aplică prima de echilibrare prevăzută la art. 55 alin. (2)-(6) :

(i) senzitivitatea rezervelor tehnice și a fondurilor proprii eligibile la ipotezele care stau la baza calculului primei de echilibrare, inclusiv a calculului marjei de credit istorice prevăzute la art. 55 alin. (6) lit. b) , și efectul posibil al unei vânzări forțate de active asupra fondurilor proprii eligibile;

(ii) senzitivitatea rezervelor tehnice și a fondurilor proprii eligibile la modificările structurii portofoliului de active alocat;

(iii) impactul reducerii primei de echilibrare la zero;

c) în cazul în care aplică prima de volatilitate prevăzută la art. 55 alin. (8)-(16) :

(i) senzitivitatea rezervelor tehnice și a fondurilor proprii eligibile la ipotezele care stau la baza calculului primei de volatilitate și efectul posibil al unei vânzări forțate de active asupra fondurilor proprii eligibile;

(ii) impactul reducerii primei de volatilitate la zero.

(7) În cazul în care iau în considerare evaluările externe ale creditului în vederea calculării rezervelor tehnice și a SCR, societățile evaluează caracterul adecvat al acestora prin utilizarea unor evaluări suplimentare ori de câte ori acest lucru este posibil.

(8) În cazul în care societățile utilizează un model intern, aprobat conform art. 82 și 83 , funcția de management al riscului este responsabilă de următoarele sarcini legate de modelul intern:

a) proiectarea și implementarea;

b) testarea și validarea;

c) documentarea, inclusiv a modificărilor ulterioare aprobării;

d) analizarea funcționării și elaborarea raportului de sinteză;

e) informarea conducerii cu privire la funcționarea modelului, la componentele care necesită optimizare și la modul în care se remediază deficiențele determinate anterior.

Articolul 29 — Autoevaluarea riscurilor și a solvabilității

(1) În cadrul sistemului de management al riscului, societățile efectuează autoevaluarea riscurilor și a solvabilității, denumită în continuare ORSA, prin care determină cel puțin:

a) necesitățile generale de solvabilitate, în funcție de profilul de risc specific, limitele de toleranță la risc aprobate și strategia adoptată;

b) respectarea în permanență a SCR, MCR și a cerințelor privind rezervele tehnice prevăzute la cap. V secțiunea a 2-a ;

c) gradul de semnificație a abaterii profilului de risc de la ipotezele care stau la baza calculării SCR.

(2) În sensul alin. (1) lit. a) , societățile instituie procese pentru identificarea și evaluarea, prin metode documentate, a riscurilor cunoscute sau potențiale, cu respectarea principiului proporționalității.

(3) Societățile evaluează respectarea SCR și MCR atât în cazul în care metoda aleasă este luată în considerare, cât și în cazul în care aceasta nu este luată în considerare, dacă aplică una dintre metodele următoare:

a) prima de echilibrare prevăzută la art. 55 alin. (2)-(6) ;

b) prima de volatilitate prevăzută la art. 55 alin. (8)-(16) ;

c) măsurile tranzitorii prevăzute la art. 167 și 168 .

(4) În cazul în care societatea utilizează un model intern, evaluarea conform alin. (1) lit. c) se realizează odată cu recalibrarea, care transformă valorile calculate de modelul intern în măsura de risc și cu calibrarea aferentă SCR.

(5) ORSA se efectuează cu regularitate, cel puțin anual și ori de câte ori profilul de risc este modificat semnificativ, iar rezultatele acesteia sunt parte integrantă a strategiei de afaceri și reprezintă un instrument important în procesul decizional.

(6) ORSA nu este utilizată pentru calcularea cerințelor de capital.

Articolul 30 — Sistemul de control intern

(1) Societățile instituie un sistem de control intern care include:

a) cadrul general de control;

b) funcția de conformitate;

c) proceduri administrative și contabile;

d) proceduri de raportare la toate nivelurile.

(2) Responsabilitățile funcției de conformitate prevăzute la alin. (1) lit. b) includ:

a) consilierea conducerii referitor la modalitatea de aplicare a prevederilor legale;

b) identificarea și evaluarea riscului de neconformitate;

c) evaluarea impactului pe care modificările cadrului legislativ îl pot avea asupra activității.

Articolul 31 — Auditul intern

Societățile instituie o funcție de audit intern, obiectivă și independentă față de funcțiile operaționale, având următoarele responsabilități:

a) evaluarea adecvării și funcționalității sistemului de control intern și a altor elemente ale sistemului de guvernanță;

b) transmiterea către conducere a constatărilor și recomandărilor;

c) monitorizarea realizării acțiunilor stabilite de conducere în urma constatărilor și recomandărilor transmise.

Articolul 32 — Funcția actuarială

(1) Societățile instituie o funcție actuarială funcțională având următoarele responsabilități:

a) coordonarea procesului de calculare a rezervelor tehnice prin:

(i) utilizarea de metodologii, modele și ipoteze adecvate;

(ii) evaluarea adecvării datelor utilizate din punct de vedere cantitativ și calitativ;

(iii) supervizarea calculării rezervelor tehnice conform art. 59 alin. (2) ;

b) compararea rezultatelor celei mai bune estimări cu rezultatele anterioare;

c) informarea conducerii cu privire la acuratețea și adecvarea calculării rezervelor tehnice;

d) exprimarea unui punct de vedere în ceea ce privește politica generală de subscriere și adecvarea contractelor de reasigurare;

e) implementarea eficientă a sistemului de management al riscului descris la art. 28 , în special prin aportul la modelarea riscurilor care stau la baza calculării SCR, MCR și ORSA.

(2) Atribuțiile funcției actuariale sunt îndeplinite de persoane care dețin suficiente cunoștințe de matematici actuariale, matematici financiare și experiență relevantă, atât în raport cu standardele profesionale, cât și cu alte standarde aplicabile.

Articolul 33 — Externalizarea

(1) În cazul în care externalizează activități sau funcții, societățile rămân responsabile în ceea ce privește respectarea prevederilor legale.

(2) Externalizarea unor funcții sau activități operaționale critice sau semnificative se realizează astfel încât să nu determine:

a) deteriorarea semnificativă a calității sistemului de guvernanță;

b) creșterea semnificativă a riscului operațional;

c) incapacitatea A.S.F. de a monitoriza modul în care societățile își respectă obligațiile;

d) discontinuități în furnizarea de servicii de calitate către contractanți.

(3) Societățile notifică A.S.F. intenția de a externaliza funcții sau activități critice ori semnificative și evoluțiile semnificative ale funcțiilor sau activităților respective.