Registrele de bază și schimbul de informații în format electronic

Azi

Legea 242/2022 · 8 articole

Articolul 6 — Registre de bază

În scopul furnizării serviciilor publice, registrele de bază reprezintă fundamentul asigurării interoperabilității sistemelor informatice ale autorităților și instituțiilor publice.

Articolul 7 — Lista registrelor de bază

(1) Sunt registre de bază cel puțin următoarele baze de date:

a) Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale, prevăzut în L egea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare;

c) Sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prevăzut în Legea nr. 7/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare;

d) Registrul Național de Publicitate Mobiliară, prevăzut de Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată;

e) Registrul central al comerțului, ținut de către Oficiul Național al Registrului Comerțului și registrele comerțului ținute de oficiile registrului comerțului organizate în fiecare județ și în municipiul București, prevăzute în Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) Buletinul procedurilor de insolvență, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;

g) Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

h) Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor;

i) Baza de date a portalului instanțelor de judecată;

j) Registrul contribuabililor persoane fizice;

k) Registrul contribuabililor persoane juridice;

l) Registrul de date privind resursele minerale, perimetrele de prospecțiune, explorare, exploatare de resurse minerale;

m) Registrul național ONG;

n) Registrul matricol unic;

o) Sistemului electronic național, prevăzut în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili registre de bază suplimentare față de cele prevăzute la alin. (1) , precum și administratorii acestora.

(3) Categoriile de date primare cuprinse în registrele de bază se referă cel puțin la persoane, cum ar fi date de identificare, date cu privire la sănătate, educație, finanțe, la bunuri mobile, inclusiv mijloace de transport, la bunuri imobile, la societăți, asociații și fundații sau la animale.

(4) Este interzisă stabilirea de registre publice pentru datele care sunt deja colectate ca date primare în registrele de bază, fiind obligatorie utilizarea datelor din registrele de bază existente.

Articolul 8 — Registrul național al registrelor

(1) Pentru atingerea scopului prezentei legi, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va înființa Registrul național al registrelor, denumit în continuare RNR.

(2) RNR conține informații despre organizarea registrelor de date și a datelor conținute de acestea, care indică autenticitatea datelor respective, informații cu privire la semantica datelor și informații privind autoritățile și instituțiile publice care au acces la aceste date, temeiurile legale pentru transmiterea datelor, descrierea proceselor de colectare a datelor, precum și modalitatea utilizării datelor colectate.

(3) Metodele și mecanismele de accesare a registrelor de bază și stabilirea drepturilor de acces la acestea sunt descrise în RNR.

(4) ADR este administratorul RNR și propune Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) conținutul RNR cu acordul prealabil al administratorilor registrelor de bază.

(5) Structura și conținutul datelor și informațiilor din RNR se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, la propunerea președintelui ADR, cu acordul prealabil al administratorilor registrelor de bază.

(6) Acordul prealabil prevăzut la alin. (4) și (5) sau refuzul motivat se comunică în termen de 30 de zile de la data solicitării. Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (7) , în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.

(7) Temeinicia refuzului se constată de către ADR. Refuzul se consideră întemeiat doar dacă accesul la date aduce atingere unor aspecte de apărare națională sau securitate națională și dacă administratorul registrului de bază aduce dovezi în acest sens.

(8) Toate registrele de bază ale autorităților și instituțiilor publice sunt prevăzute în RNR.

(9) RNR nu conține datele din registrele de bază, ci doar informații care fac referire la aceste date.

Articolul 9 — Platforma națională de interoperabilitate

(1) Se instituie Platforma națională de interoperabilitate necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice, precum și pentru accesarea informațiilor de către persoane juridice de drept privat sau persoane care exercită profesii liberale reglementate.

(2) ADR este desemnată ca unic administrator al Platformei naționale de interoperabilitate.

(3) Suportul tehnic al Platformei naționale de interoperabilitate este asigurat de o infrastructură informatică dedicată, care oferă mecanisme de acces automat la toate registrele de bază sau la sistemul informatic al instituției sau autorității care deține în administrare/gestionare registrul de bază și care permite schimbul de date între autoritățile și instituțiile publice sau între acestea și persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice pentru furnizarea serviciilor publice.

(4) În vederea asigurării securității cibernetice a Platformei naționale de interoperabilitate, ADR va colabora cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și cu Serviciul Român de Informații.

(5) În vederea asigurării securității comunicațiilor prin rețelele de transmisii de date utilizate de Platforma națională de interoperabilitate, ADR va colabora cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(6) În vederea interconectării registrelor de bază cu Platforma națională de interoperabilitate și asigurării schimbului de date între autoritățile și instituțiile publice se utilizează rețeaua de transmisii de date securizată, asigurată, în limita resurselor disponibile, de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(7) În situația în care Serviciul de Telecomunicații Speciale nu poate asigura infrastructura de comunicații menționată la alin. (5) , în conformitate cu cerințele ADR, autoritatea sau instituția publică în cauză poate utiliza, în vederea interconectării, rețele de transmisii de date furnizate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice.

(8) Rețelele de transmisii de date nu sunt parte a Platformei naționale de interoperabilitate și asigură un mediu sigur pentru transmiterea de date.

(9) Platforma națională de interoperabilitate este dezvoltată cu respectarea cerințelor tehnice și operaționale necesare pentru migrarea în infrastructuri de tip cloud, în vederea funcționării acesteia în cadrul infrastructurii de cloud guvernamental a statului român.

Articolul 10 — Disponibilitatea și utilizarea datelor accesibile prin Platforma națională de interoperabilitate

(1) Administratorii registrelor de bază au obligația de a garanta administratorului Platformei naționale de interoperabilitate disponibilitatea datelor conținute în registrele de bază pe care le dețin, date care sunt necesare furnizării serviciilor publice de către orice autorități și instituții publice potrivit legislației aplicabile, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor publice. Accesul se permite în baza acordului prealabil al administratorului unui registru de bază și cu respectarea standardelor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

(2) Acordul prealabil prevăzut la alin. (1) sau refuzul motivat se comunică în termen de 30 de zile de la data solicitării. Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (3) , în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.

(3) Temeinicia refuzului se constată de către ADR. Refuzul se consideră întemeiat doar dacă accesul la date aduce atingere unor aspecte de apărare națională sau securitate națională și dacă administratorul registrului de bază aduce dovezi în acest sens.

(4) În scopul verificării legalității prelucrării datelor cu caracter personal, monitorizării și asigurării integrității și securității corespunzătoare a datelor, administratorul Platformei naționale de interoperabilitate are obligația de a stoca informații cu privire la toate acțiunile derulate prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate, sub forma unor jurnale, și de a prezenta în mod transparent și nemijlocit administratorului registrului de date și titularului datelor informații despre colectarea, accesarea, modificarea, combinarea, dezvăluirea, reutilizarea sau ștergerea datelor cu caracter personal, scopurile prelucrării și temeiul legal în baza căruia au fost accesate datele. Jurnalele nu vor fi supuse niciunor modificări și se vor comunica la cerere către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, către responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal și, dacă este necesar, pentru o investigație specifică, autorităților competente în acest sens. Jurnalele vor fi șterse după trei ani, cu excepția cazului în care datele pe care le conțin sunt necesare în continuare pentru asigurarea controlului.

(5) Datele nu vor fi stocate decât dacă există un temei legal în acest sens și vor fi păstrate de instituțiile care le stochează cu respectarea legislației aplicabile.

(6) Administratorul Platformei naționale de interoperabilitate oferă acces la date din registrele de bază necesare în exercitarea funcțiilor și îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege tuturor autorităților și instituțiilor publice.

(7) Fiecare autoritate și instituție publică, dar și persoanele juridice de drept privat și persoanele care exercită profesii liberale reglementate, dacă au încheiat un contract de schimb de date în condițiile prezentei legi, sunt responsabile pentru conferirea drepturilor de acces la datele din registrele de bază angajaților proprii, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal și a securității cibernetice.

(8) Schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice are loc în mod gratuit prin utilizarea Platformei naționale de interoperabilitate.

(9) Orice solicitare de furnizare a datelor în temeiul prezentei legi se efectuează automat și în mod electronic conform drepturilor de acces acordate de ADR.

(10) Administratorul registrelor de bază nu are dreptul de a impune cerințe suplimentare sau de a stabili o altă procedură de schimb de date față de cele prevăzute în prezenta lege.

(11) Pentru a dovedi autenticitatea datelor obținute la un anumit moment în timp, Platforma națională de interoperabilitate oferă instanțelor de judecată posibilitatea de a consulta istoricul modificării și accesării datelor din platformă.

Articolul 11 — Obligativitatea utilizării datelor primare

(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a utiliza Platforma națională de interoperabilitate pentru accesarea datelor cuprinse în registrele administrate de către alte autorități și instituții publice, necesare furnizării serviciilor publice.

(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a asigura prestarea serviciilor fără a solicita documente suplimentare care conțin exclusiv informații disponibile prin Platforma națională de interoperabilitate sau în scopul obținerii unor date care pot fi furnizate prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate.

(3) Autoritățile și instituțiile publice care oferă servicii publice nu au dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice dovezi sau certificări ale datelor deja colectate sau create de către autoritățile și instituțiile respective. Datele utilizate în furnizarea serviciilor publice trebuie preluate exclusiv din registrele de bază disponibile prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate.

(4) Instituțiile publice pot reutiliza sau distribui date pe care persoanele fizice și juridice le-au furnizat unei autorități sau instituții publice. Distribuirea sau reutilizarea informației se va realiza într-o manieră transparentă și securizată, cu respectarea principiului colectării și stocării exclusiv a informațiilor necesare, a regulilor și obligațiilor prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor.

(5) Datele pentru care s-a asigurat implementarea principiului securității și confidențialității, în conformitate cu prevederile prezentei legi, care sunt accesate prin Platforma națională de interoperabilitate, au aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic, într-o copie conformă cu originalul a acestuia, sau într-un document electronic certificat cu semnătură electronică calificată, care conține sau confirmă datele respective.

(6) Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a-și schimba procedurile de lucru, respectiv de a propune schimbări cu privire la legislația în vigoare, pentru a presta serviciile publice aflate în responsabilitatea lor, exclusiv în baza datelor ce pot fi obținute prin Platforma națională de interoperabilitate.

Articolul 12 — Interoperabilitatea în administrația publică locală, între administrația publică centrală și administrația publică locală și între administrațiile publice locale

(1) Prezenta lege se aplică atât autorităților și instituțiilor publice centrale, cât și celor locale.

(2) Aplicarea prezentei legi la nivel local, precum și asigurarea schimbului de date între autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale, dar și între autoritățile administrației publice locale se vor realiza de către ADR în colaborare cu autoritățile executive de la nivelul unităților administrativ-teritoriale și cu sprijinul acestora.

Articolul 13 — Accesul persoanelor fizice și persoanelor juridice de drept privat la date deținute de instituții publice și accesul instituțiilor publice la date deținute de primele

(1) Schimbul de date între autoritățile și instituțiile publice, pe de o parte, și utilizatorii persoane juridice de drept privat sau persoane care exercită profesii liberale reglementate, pe de altă parte, are loc în bază contractuală, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) Conectarea și acordarea drepturilor de acces ale participanților la Platforma națională de interoperabilitate au loc în baza deciziei președintelui ADR, cu acordul administratorilor registrelor de bază și cu respectarea cerințelor tehnice, de protecție a datelor cu caracter personal și de securitate cibernetică. Acordul prealabil sau refuzul motivat se comunică în termen de 30 de zile de la data solicitării. Necomunicarea acordului prealabil sau a unui refuz motivat în condițiile alin. (3) , în termenul de 30 de zile, constituie acord tacit.

(4) Contractul de schimb de date se încheie între autoritatea care administrează Platforma națională de interoperabilitate și persoana juridică de drept privat, respectiv persoane care exercită profesii liberale reglementate și care dețin sisteme informatice și este cu titlu oneros.

(5) Participanții la schimbul de date pot avea simultan rol de furnizor și de consumator de date.

(6) Costurile vor fi stabilite de administratorul Platformei naționale de interoperabilitate și vor depinde de costurile operaționale ale administratorilor registrelor de bază consultate, respectiv ale administratorului Platformei naționale de interoperabilitate. Parte din veniturile realizate de administratorul Platformei naționale de interoperabilitate vor fi vărsate administratorilor registrelor de bază, în urma unei analize realizate de MCID cu privire la costuri.

(7) Persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită profesii liberale reglementate și care dețin sisteme informatice au dreptul de a accesa date prin intermediul Platformei naționale de interoperabilitate dacă se încadrează în temeiurile prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor.

(8) Datele cu caracter personal pot fi accesate doar atunci când sunt necesare pentru executarea serviciului prestat de către persoanele juridice de drept privat, respectiv persoanele care exercită o profesie liberală reglementată.

(9) Nicio persoană vizată nu va fi afectată de o decizie a unei autorități sau instituții publice, a unei persoane juridice de drept privat ori a unei persoane care exercită o profesie liberală reglementată, bazată exclusiv pe prelucrarea automată a datelor sale, inclusiv prin crearea de profiluri, cu excepția cazului în care o astfel de decizie este autorizată de legislația Uniunii Europene sau de dreptul intern aplicabil.

(10) Platforma națională de interoperabilitate poate expune date deschise furnizate de autorități și instituții publice, la solicitarea acestora.

(11) Accesul la datele deținute de către o instituție publică sau de o entitate privată este conferit cu respectarea legislației în domeniu și a reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal.