Articolul 2

a) prevenirea degradării solului și a eventualelor schimbări dăunătoare calității acestuia, în scopul evitării dereglărilor/modificării funcțiilor lui ecologice și al conservării patrimoniului pedologic și a obiectivelor de patrimoniu cultural;

b) conservarea funcțiilor culturale, energetice, socioeconomice ale solului în scopul utilizării sale durabile;

c) restaurarea și refacerea terenurilor afectate de degradare ca urmare a eroziunii pluviale și eoliene, a deficitului sau a excesului de umiditate, a scăderii conținutului de materie organică și elemente nutritive, a reducerii biodiversității, compactării, acidifierii, sodizării, alcalinizării, deșertificării, a alunecărilor de teren și a terenurilor afectate de microorganismele de tipul virușilor, bacteriilor și fungilor periculoși;

d) reducerea suprafeței terenurilor scoase din circuitul agricol sau din alte categorii de folosință neagricole prin optimizarea utilizării la maximum a suprafețelor aprobate prin planurile urbanistice;

e) elaborarea planurilor pentru utilizarea, conservarea, ameliorarea, creșterea calității și protecția solului, utilizând datele și informațiile obținute pentru realizarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, în special a celor referitoare la dezvoltarea agriculturii conservative.

a) cunoașterea sistematică, permanentă, detaliată, cantitativă și calitativă a solurilor, ca resursă naturală neregenerabilă, la nivelul fiecărei parcele cadastrale;

b) asigurarea conservării, ameliorării și protecției solului;

c) asigurarea organizării și funcționării corespunzătoare a sistemului național de monitorizare a calității solului;

d) monitorizarea evoluției stării de calitate a solului prin bonitarea economică a acestuia;

e) identificarea zonelor de risc natural și/sau antropic la: deșertificare, eroziune, exces și/sau deficit de umiditate, compactare, acidifiere, sodizare, alcalinizare, scăderea conținutului în materie organică și elemente nutritive, reducerea biodiversității și alunecări de teren, în vederea reducerii acestora;

f) identificarea zonelor de risc la alunecări de teren pe baza studiilor pedologice și a hărților de risc și hazard existente;

g) bilanțul elementelor nutritive, al materiei organice și al reacției din sol în vederea stabilirii dozelor optime de îngrășăminte și amendamente pentru toți utilizatorii de teren, la nivel de parcelă, în conformitate cu prevederile legale.