Identificarea, investigarea și evaluarea zonelor de risc natural și a terenurilor degradate

(1) Autoritățile administrației publice centrale competente, prin unitățile aflate în coordonare sau în subordine, după caz, identifică zonele de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, scădere a conținutului de materie organică și elemente nutritive, reducere a biodiversității, introducere accidentală de specii noi în sol, precum și modificare a compoziției și a calității solului în urma intervenției deliberate asupra compoziției păturii vegetale ce îl acoperă, compactare, salinizare, acidifiere și deșertificare.

(2) Autoritățile administrației publice centrale participă la coordonarea întocmirii și actualizării anuale a bazei de date la nivel național a terenurilor degradate și a zonelor de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, scăderea conținutului de materie organică și elemente nutritive, reducerea biodiversității, compactarea, sodizarea, alcalinizarea, acidifierea și deșertificarea, în vederea asigurării raportării datelor privind calitatea solului la Agenția Europeană de Mediu, conform legislației în vigoare.

(3) Finanțarea activităților de investigare, evaluare și identificare este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților administrațiilor publice centrale competente care le administrează, sau din fonduri externe nerambursabile, prin proiecte executate de instituțiile prevăzute la art. 9 alin. (6) și (7) și aprobate spre finanțare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

(1) Pentru fiecare zonă de risc natural și/sau antropic identificată se stabilesc perimetrele afectate de procesele prevăzute la art. 10 alin. (1) .

(2) Pentru fiecare zonă de risc natural și/sau antropic identificată/perimetru degradat se elaborează o documentație specifică cuprinzând următoarele informații:

(3) Documentația specifică elaborată se depune la OSPA și se avizează de către ICPA.

(4) Pentru fiecare zonă de risc natural și/sau antropic/perimetru degradat amplasat în aria naturală protejată, în situl Natura 2000, în obiective de patrimoniu cultural, documentația specifică elaborată respectă restricțiile impuse prin legislația specifică acestora.

(1) În cazul perimetrelor afectate, autoritățile administrației publice centrale competente solicită elaborarea programelor de restaurare și monitorizare necesare.

(2) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor, care se află sub incidența prevederilor alin. (1) , au obligația aplicării măsurilor cuprinse în programele de restaurare și monitorizare.

(3) Rezultatele activității de monitorizare sunt înregistrate și stocate într-o bază de date privind calitatea solului.

(4) Baza de date este coordonată de către autoritatea administrației publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală prin ICPA București la nivel central și prin OSPA la nivel județean.

(5) Autoritatea administrației publice centrale pentru mediu are acces la baza de date.

(1) În cazul unui sol afectat de procesele prevăzute la art. 10 alin. (1) , dacă autoritățile administrației publice centrale competente, în urma efectuării investigațiilor, constată că deținătorii terenurilor sunt responsabili pentru schimbările dăunătoare solului, vor impune aplicarea măsurilor de restaurare specifice zonei de risc natural și/sau antropic identificate și suportarea costurilor de către aceștia.

(2) În cazul unui sol afectat de procesele prevăzute la art. 10 alin. (1) , dacă autoritățile administrației publice competente, prin instituțiile specializate, în urma efectuării investigațiilor, constată că părțile implicate nu sunt responsabile pentru schimbările dăunătoare solului, asigură, prin unitățile lor specializate, măsuri de restaurare specifice zonei de risc natural și/sau antropic identificate, a căror finanțare este suportată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților care le administrează, sau din fonduri externe nerambursabile, prin proiecte executate de instituțiile prevăzute la art. 9 alin. (6) , (7) și aprobate spre finanțare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală inventariază zonele de risc natural și/sau antropic, în baza datelor și informațiilor furnizate de către instituțiile specializate.

(2) Lista zonelor de risc natural și/sau antropic se aprobă prin ordin comun al conducătorilor autorităților administrației publice centrale competente, la propunerea Comitetului științific, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se actualizează anual.

(3) Lista prevăzută la alin. (2) se transmite unităților administrativ-teritoriale în vederea completării în registrul agricol, precum și Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea înscrierii în Registrul agricol național.