LexistoriaDreptul la drept.

Măsuri de utilizare durabilă a solului

Azi

Legea 246/2020 · 19 articole

Secțiunea 1 — Menținerea funcțiilor solului, prevenirea și reducerea riscurilor de degradare a acestuia

Articolul 22

În scopul menținerii funcțiilor solului, prevenirii și limitării riscului asupra sănătății umane și a mediului, pentru zonele de risc natural și/sau antropic identificate, autoritățile administrației publice centrale competente au următoarele atribuții, după caz:

a) stabilesc necesitatea elaborării programelor de măsuri corespunzătoare pentru prevenirea, reducerea riscului și combaterea degradării solului;

b) elaborează programele prevăzute la art. 19 alin. (1) , la propunerea ICPA, în baza studiilor efectuate de către OSPA;

c) aprobă programele de măsuri prevăzute la art. 19 alin. (1) ;

d) monitorizează și controlează aplicarea dispozițiilor cuprinse în programele prevăzute la art. 19 alin. (1) ;

e) actualizează și revizuiesc la un interval de 5 ani programele de măsuri prevăzute la art. 19 alin. (1) .

Secțiunea a 2-a — Conștientizarea și participarea publicului, schimbul de informații și alinierea la progresul tehnic

Articolul 23

Autoritățile administrației publice centrale competente promovează schimbul de informații tehnice și de bună practică în vederea utilizării durabile a solului și a evaluării riscului de degradare a acestuia, pentru alinierea la progresul tehnic existent în Uniunea Europeană, și dezvoltă instrumente de stimulare a conservării solului ca resursă naturală neregenerabilă.

Articolul 24

Autoritățile administrației publice centrale competente și unitățile din subordine sau în coordonare mediatizează importanța protecției solului și promovează măsuri necesare pentru conștientizarea populației, a operatorilor economici și a tuturor factorilor interesați în scopul utilizării durabile a solului, a conservării acestuia ca resursă naturală neregenerabilă, prin instituțiile de specialitate din subordine sau în coordonare.

Articolul 25

(1) Autoritățile administrației publice centrale competente și instituțiile specializate din subordine sau aflate în coordonare au următoarele atribuții, după caz:

a) dezvoltă și modernizează subsistemul național de monitorizare integrată a solului și propun programe pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din surse agricole și de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați, împreună cu Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură;

b) actualizează periodic Programul național de monitorizare sol-teren pentru agricultură și silvicultură, conform legislației în domeniu;

c) elaborează Programul național pentru protecția solului, la propunerea Comitetului științific, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi;

d) elaborează și aplică programe pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, viabile din punct de vedere economic, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

e) stabilesc măsuri privind interzicerea decopertării și utilizării orizontului fertil al solului în vederea înstrăinării și restricționării/limitării și scoaterii din circuitul agricol a terenurilor cu sol fertil;

f) identifică și delimitează rezervațiile naturale, corelat cu reglementările prevăzute în legislația specifică a ariilor naturale protejate și a obiectivelor de patrimoniu cultural;

g) asigură accesul la informația de mediu și participarea publicului la luarea deciziilor privind utilizarea, conservarea și protecția solului, în condițiile de confidențialitate prevăzute de legislația în vigoare;

h) elaborează și implementează programe prin campanii de conștientizare, informare, educare în domeniul utilizării, conservării și protecției solului;

i) urmăresc aplicarea programelor și a măsurilor pentru respectarea obligațiilor care decurg din convențiile internaționale referitoare la conservarea și protecția solului, la care România este parte;

j) colaborează cu organizații și autorități similare din alte țări și reprezintă Guvernul în relațiile internaționale în domeniul utilizării, conservării și protecției solului;

k) formulează propuneri de instrumente economico-financiare de stimulare, reducere sau scutire de taxe, impozite și acordare a altor facilități fiscale, pentru înlocuirea în procesul de producție agricolă și silvică a substanțelor periculoase sau pentru investiții în procese tehnologice și produse care reduc impactul ori riscul de deteriorare a calității solului, precum și pentru aplicarea de măsuri speciale de utilizare, conservare și protecție a solului;

l) promovează programe de măsuri pentru prevenirea, reducerea riscului, combaterea degradării și poluării solului, restaurarea terenurilor degradate și refacerea terenurilor afectate de alunecări de teren și asigură instrumente/ mecanisme pentru implementarea acestora.

(2) Autoritatea administrației publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală are următoarele atribuții:

a) dezvoltarea sistemului informațional privind evaluarea, prognoza, avertizarea și aplicarea măsurilor de intervenție operativă cu privire la starea solului, în baza datelor transmise de instituțiile cu atribuții în aplicarea dispozițiilor prezentei legi;

b) identificarea și promovarea programelor de cercetare-dezvoltare în domeniu și a programelor de formare, instruire a personalului calificat pentru supraveghere, analiză, evaluare și control al calității solului;

c) certifică, prin intermediul ICPA, și sprijină dotarea laboratoarelor instituțiilor prevăzute la art. 9 alin. (6) , în limita sumelor alocate de la bugetul de stat cu această destinație;

d) aprobă documentațiile care vor stabili programele de proiectare, finanțare și execuție a măsurilor și lucrărilor necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de ameliorare și folosite pentru producția agricolă;

e) aprobă metodologiile de întocmire a studiilor pedologice și agrochimice pentru terenurile agricole, propuse de Comitetul științific;

f) aprobă normele și reglementările specifice domeniului de activitate în ceea ce privește utilizarea, conservarea, ameliorarea și protecția calității solului, propuse de Comitetul științific.

(3) Elaborarea și actualizarea metodologiei de întocmire a studiilor pedologice și agrochimice, a normelor și reglementărilor specifice domeniului de activitate în ceea ce privește utilizarea, conservarea, ameliorarea și protecția calității solului se realizează de Comitetul științific și se aprobă prin ordin al autorității administrației publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Secțiunea a 3-a — Atribuțiile și răspunderile altor autorități publice centrale și locale

Articolul 26

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să furnizeze informații la solicitarea autorității administrației publice centrale pentru agricultură și dezvoltare rurală, competente în aplicarea dispozițiilor prezentei legi.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Articolul 27

Autoritățile administrației publice centrale au următoarele atribuții și răspunderi:

a) să elaboreze programe aplicabile în domeniul propriu de activitate, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

b) să asigure integrarea politicilor de sol în politicile sectoriale;

c) să elaboreze planuri și programe sectoriale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

d) să asigure, în structura lor organizatorică, structuri cu atribuții în domeniul conservării și protecției solului, încadrate cu personal de specialitate;

e) să elaboreze normele și reglementările specifice domeniului de activitate în ceea ce privește utilizarea, ameliorarea, conservarea și protecția solului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 28

Autoritatea administrației publice centrale pentru sănătate are următoarele obligații și răspunderi:

a) organizează și coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populației în raport cu calitatea solului pe baza datelor și studiilor furnizate de unitățile specializate și a studiilor efectuate de structurile proprii;

b) participă la elaborarea reglementărilor privind calitatea și igiena solului și la controlul respectării și aplicării acestora;

c) raportează periodic sau la cerere autorităților administrației publice centrale competente efectele solului degradat sau poluat asupra sănătății populației sau a mediului;

d) elaborează rapoarte sintetice privind starea sănătății în raport cu indicatorii de sănătate care pot fi influențați de calitatea solului, pe baza datelor și studiilor furnizate de autoritățile competente pentru managementul calității solului și a studiilor efectuate de structurile proprii;

e) colaborează la nivel central, regional și local în asigurarea accesului publicului la informați privind sănătatea în raport cu calitatea solului;

f) prin structurile proprii, asigură evaluarea impactului calității solului asupra sănătății populației;

g) elaborează norme și instrucțiuni specifice pentru asigurarea aplicării prevederilor prezentei legi;

h) prin structurile proprii, participă la elaborarea componenței de impact asupra sănătății.

Articolul 29

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are următoarele obligații și răspunderi:

a) asigură calitatea și siguranța produselor alimentare în raport cu calitatea solului;

b) participă la elaborarea reglementărilor privind calitatea și igiena solului și participă la controlul aplicării acestora.

Articolul 30

(1) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară are obligația să asigure, prin instituțiile subordonate, înregistrări în registrul cadastral cu privire la starea calității solului.

(2) Pentru fiecare parcelă cadastrală, pe lângă nota de bonitare și clasa de calitate a terenului agricol sau forestier, se înregistrează în evidențele cadastrale și în cartea funciară, dacă este cazul, fenomene, procese cu impact asupra calității solului sau restricții de interes public referitoare la anumite utilizări ale terenului.

Articolul 31

Instituțiile publice centrale de apărare, ordine publică și siguranță națională au următoarele atribuții și răspunderi:

a) elaborează norme și instrucțiuni specifice în domeniile lor de activitate pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;

b) supraveghează respectarea de către personalul propriu a normelor de utilizare, conservare și protecție a solului pentru activitățile din zonele de responsabilitate;

c) aplică sancțiuni personalului propriu pentru încălcarea prevederilor prezentei legi în activitățile din zonele de responsabilitate;

d) asigură informarea autorităților administrației publice centrale competente cu privire la accidentele majore de poluare datorate activităților desfășurate de acestea;

e) alocă fonduri pentru finanțarea lucrărilor/activităților de refacere a calității solurilor.

Articolul 32

Autoritatea administrației publice centrale pentru educație și cercetare are următoarele atribuții și răspunderi:

a) adaptează planurile și programele de învățământ, la toate nivelurile, în scopul însușirii noțiunilor și principiilor de utilizare, conservare și protecție a solului, pentru conștientizarea și instruirea tuturor categoriilor de elevi, pentru formarea specialiștilor în domeniul științelor solului și creșterea gradului de conștientizare a societății civile în acest domeniu;

b) asigură promovarea programelor de cercetare-dezvoltare în domeniul științelor solului și finanțarea acestora;

c) asigură fundamentarea unor programe școlare în scopul extinderii cifrei de școlarizare în învățământul preuniversitar și universitar și înființarea de noi specializări cu caracter pedologie și agrochimie în cadrul instituțiilor de învățământ superior existente.

Articolul 33

(1) Autoritatea administrației publice centrale din domeniul transporturilor are următoarele atribuții și răspunderi:

a) elaborează și aplică programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a transporturilor multimodale și a transportului combinat, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

b) identifică zonele de risc la alunecări de teren, la accidente carstice și/sau cele datorate exploatărilor miniere subterane, în zonele de responsabilitate.

(2) Autoritatea administrației publice centrale din domeniul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației are următoarele atribuții și răspunderi:

a) dezvoltă planuri și programe care materializează politica națională de amenajare a teritoriului și localităților;

b) urmărește protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin măsuri impuse unităților care desfășoară activități în domeniul turismului, și încurajează aplicarea principiilor ecoturismului;

c) identifică zonele de risc la alunecări de teren, în zonele de responsabilitate.

Articolul 34

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru cultură și patrimoniu național are următoarele atribuții și răspunderi:

a) participă la monitorizarea și protejarea terenurilor cu patrimoniu cultural și a terenurilor constituite ca rezervații naturale ale solurilor;

b) participă la completarea listei zonelor de risc și a registrului național al terenurilor degradate;

c) colaborează cu autoritățile administrației publice locale și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară la delimitarea prin coordonate în sistem de proiecție stereografic a obiectivelor de patrimoniu cultural și la înscrierea restricțiilor de interes public referitoare la anumite utilizări ale terenului, cu titlu gratuit, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

d) urmărește protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural în zonele de risc.

(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) se îndeplinesc direct de autoritatea administrației publice centrale din domeniul culturii sau prin serviciile publice deconcentrate ale acesteia.

Articolul 35

Poliția Română, Jandarmeria Română, poliția locală, Garda Națională de Mediu și gărzile forestiere acordă sprijin, în condițiile legii și competențelor specifice, la solicitarea scrisă a reprezentanților autorităților administrației publice centrale, regionale și locale competente în executarea atribuțiilor specifice.

Secțiunea a 4-a — Procedura de obținere a certificatului privind calitatea solului

Articolul 36

(1) Procedura de obținere a certificatului privind calitatea solului reglementează condițiile de solicitare și de emitere a certificatului privind calitatea solului, perioada de valabilitate și modalitatea de revizuire, cuantumul taxei și al tarifelor aferente.

(2) Solicitarea și obținerea certificatului de calitate a solului sunt obligatorii la schimbarea deținătorului de teren/înstrăinarea terenului cu orice titlu valabil, care a fost afectat de următoarele activități:

a) agricole, silvice și zootehnice existente sau noi;

b) industriale și economice existente sau noi cu impact semnificativ asupra solului;

c) activități militare cu impact semnificativ asupra solului.

(3) Solicitarea și obținerea certificatului de calitate a solului sunt obligatorii la finalizarea oricăror lucrări în care stratul de sol a fost afectat.

(4) Procedura de obținere a certificatului privind calitatea solului se elaborează de către Comitetul științific și se aprobă prin ordin comun al autorităților administrației publice centrale competente.

Articolul 37

(1) Certificatul privind calitatea solului se eliberează de către ICPA pe baza raportului privind starea de calitate a solului întocmit de OSPA sau persoanele fizice sau juridice atestate pentru efectuarea studiilor privind calitatea solului, conform legislației în vigoare.

(2) Raportul privind starea de calitate a solului se întocmește de OSPA sau persoanele fizice și juridice atestate, iar costurile vor fi suportate de deținătorul terenului.

(3) Raportul privind starea de calitate a solului conține următoarele documente:

a) istoricul terenului;

b) observații pedologice însoțite de buletine de analize fizice, hidrofizice, chimice, agrochimice, microbiologice și micromorfologice;

c) indicatori de calitate a solului;

d) existența unor situri arheologice protejate de lege;

e) existența unor obiective de patrimoniu cultural.

(4) Indicatorii de calitate a solului prevăzuți la alin. (3) lit. b)-e) în cazul terenurilor agricole se înregistrează în Registrul agricol național la solicitarea ICPA.

Articolul 38

Autoritățile administrației publice centrale competente, prin unitățile din subordine sau aflate în coordonare, informează publicul, prin mass-media, asupra proiectelor și activităților pentru care este necesară eliberarea certificatului privind calitatea solului.

Articolul 39

(1) Utilizarea, ameliorarea, conservarea și protecția solului constituie o responsabilitate a persoanelor fizice și persoanelor juridice care dețin terenurile și construcțiile de orice natură.

(2) Deținătorii în baza unui titlu valabil ai terenurilor agricole și silvice și construcțiilor de orice natură, precum și utilizatorii acestora, prin a căror activitate pot cauza schimbări dăunătoare caracteristicilor și funcțiilor solului, au următoarele obligații:

a) monitorizează permanent calitatea și caracteristicile solurilor pe suprafața cărora s-au desfășurat activități cu impact semnificativ asupra solurilor;

b) să pună la dispoziția organelor de inspecție și control toate informațiile și facilitățile necesare desfășurării activităților acestora;

c) să îndeplinească, în totalitate și la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control;

d) să asigure prevenirea, reducerea riscului de degradare și combatere a schimbărilor solului, generate de propria lor activitate ori care ar putea fi cauzate de utilizările necorespunzătoare ale terenului sau de aplicare a unor practici neconforme cu reglementările legale în vigoare;

e) să furnizeze, la solicitarea autorităților administrației publice centrale competente, datele și informațiile pe care le dețin privind utilizarea și calitatea solurilor;

f) să respecte condițiile privind protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural impuse de legislația specifică acestora.

(3) În cazul deținătorilor persoane juridice, obligațiile prevăzute la alin. (2) se completează cu următoarele obligații:

a) asigură și actualizează permanent evidența privind utilizarea terenurilor deținute printr-un titlu valabil, precum și a calității solurilor conform legislației în vigoare;

b) monitorizează permanent calitatea și caracteristicile solurilor terenului deținut în baza oricărui titlu valabil pe suprafața căruia s-au desfășurat activități cu impact semnificativ asupra solurilor.

Articolul 40

Persoanele juridice care prospectează, explorează sau exploatează resursele solului sau ale subsolului au obligația de a proteja solul, stabilită prin legislația specifică în vigoare.